|
|
sortã
sortã (sór-tã) sf sorti/sorte (sór-ti) – sorti, soi, turlii, luyii, cishiti
{ro: fel, soi}
{fr: sorte, espèce}
{en: sort, kind}
ex: pãrmiti di tuti sortili (soili); suntu sorti, sorti (turlii, turlii) di oaminj; adrã nã pitã di patru sorti (luyii)
§ sorti/sorte (sór-ti) sf sorti/sorte (sór-ti) – (unã cu sortã)
cishiti/cishite
cishiti/cishite (ci-shí-ti) sf cishits (ci-shítsĭ) –
1: lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã paradigmã di hãrli tsi li au tuti lucrili dit aradã); mostrã, paradigmã, iurnecã, urnechi;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã
{ro: mostră; fel, soi}
{fr: échantillon; sorte, espèce}
{en: sample; sort, kind}
ex: avea cishiti (tuti soili) di prãmãtii tu ducheanea-lj; aestã easti altã cishiti (soi); unã altã cishiti (soi) di bãsmã ishi; tini eshti altã cishiti (soi di om)
iurnecã
iurnecã (ĭur-né-cã) sf iurnets (ĭur-nétsĭ) –
1: lucru tsi easti loat (dat) ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã (i cum aspun) alti lucru di idyea soi (i fumealji); pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnechi, urnechi, mostrã, cishiti, paradigmã;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã
{ro: model, exemplu, mostră}
{fr: exemple, modèle, espèce}
{en: example, model}
ex: sh-di nãsã loats iurnecã (paradigmã); s-njardzim la mirmintsã, s-videm soea-a noastrã shi iurneca-a noastrã (turlia-a noastrã di oaminj) putridzãtã shi oasili-a noastri muhlidzãti
§ iurnechi/iurneche (ĭur-né-chi) sf iurnechi(?) (ĭur-néchĭ) – (unã cu iurnecã)
§ urnechi/urneche (ur-né-chi) sf urnechi(?) (ur-néchĭ) – (unã cu iurnecã)
luyii1/luyie
luyii1/luyie (lu-yí-i) sf luyii (lu-yíĭ) – lãyii, lãghii, soi, sortã, sorti, turlii, cishiti;
(expr: luyii di luyii = tuti soili, multi luyii, multi turlii)
{ro: fel, soi}
{fr: sorte, espèce}
{en: sort, kind}
ex: u veadi tsi luyii (soi) easti; tsi luyii (soi) omlu aestu, ascapã di-iu nu ti-ashteptsã?; nãsh lucra, ma nu tuts unã luyii (turlii); nji zburã multi luyii (turlii); s-featsi, cã nu u veadi tsi luyii easti; iu s-afla luyii di luyii (tuti turliili) di prici
§ lãyii1/lãyie (lã-yí-i) sf lãyii (lã-yíĭ) – (unã cu luyii1)
§ lãghii1/lãghie (lã-ghí-i) sf lãghii (lã-ghíĭ) – (unã cu luyii1)
mostrã
mostrã (mós-trã) sf mostri/mostre (mós-tri) –
1: lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã paradigmã di hãrli tsi li au tuti lucrili dit aradã); cishiti, paradigmã, iurnecã, urnechi;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã; (l-tsãn ti mostrã = l-tsãn mash ashi, cã nu-am ananghi di el, “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”; l-tsãn trã oauã-aroshi)
{ro: mostră}
{fr: échantillon, petit fichu}
{en: sample}
ex: nj-adusi mostri di bãsmã ca s-nji fac unã fustani; pi mostra (urnechea) aestã-nj cruii fustanea; nu mi-ariseashti mostra (iurneca); trã mostrã (ca paradigmã, tra s-aspunã soea)!; mi tsãni trã mostrã
(expr: nu shtiu trã tsi mi tsãni, cã nu-ari-ananghi di mini) shi trã oauã aroshi
soi/soe
soi/soe (só-i) sf soi (sóĭ) shi soiuri (só-ĭurĭ) –
1: turlii, luyii, sorti, sortã; cishiti, mostrã, iurnecã, urnechi, paradigmã;
2: ratsã, dãmarã; arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã;
3: oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, fisi;
(expr:
1: avem soi-soi (di lucri) = avem multi soiuri (di lucri); avem (lucri) di tuti soiurli;
2: escu di soi = escu suilãtcu, di fumealji bunã, di dãmarã bunã)
{ro: fel, soi; origine; rudenie}
{fr: sorte, espèce; naissance, origin; parents, proches, parage}
{en: sort, kind; race, origin; relatives, (line of) descendants}
ex: am multi soiuri (turlii) di lilici; pulj di tuti soili (turliili); cãntã cãntits soi di soi (turlii-turlii); measa s-ashtirnea cu soi-soi
(expr: multi soiuri, turlii) di mãcãri; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; multi ori suntu tu lumi nã soi (unã luyii); nu shtii tsi soi (tsi turlii) di om linãvos easti; nu featsi altã soi (turlii); sh-ari soi (fumealji); si ntribari soea-a mea; hiu soi cu nãs; vidzu sh-amirãlu cã nu s-fatsi altã soi; nu ti ntreb, vitsine, tsi soi di lucru easti aestu?; ficior di prit cãljuri, vai dzãts, nã soi di cupilci; vidzãndalui cu tsi soi di om avea s-facã; easti cal di soi
(expr: di dãmarã, ratsã, arãdãtsinã bunã); nã lom dupã aveari di n-asparsim soea
(expr: ratsa, dãmara bunã tsi u-aveam); soea tutã sh-lu jilirã; intrã tu soi
(expr: tu ratsã, dãmarã bunã); cãtusha tsi-i cãtushi, sh-nãsã di soi (di dãmarã bunã) lipseashti s-hibã; mi ljirtai cu pãrintsã, cu soi (oaminj dit idyea fumealji), cu oaspits; ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi (palju-fumealji) hii; va lji ntreabã pãrintsãlj shi soea-lj (fumealja-lj); hiljlu di-amirã s-isusi, cacum lj-eara arada shi soea; nãs mutrea omlu, nu soea (fumealja,dãmara) a omlui; njilj di tiniri, unu sh-un, gionj aleptsã, di soi mari (di fumealji bunã); s-u-avinj soea pãn tu noauãli brãni; soea la soi va s-arucã; soea la soi s-dutsi; sh-arnisi tutã soea
§ suilãtcu (suĭ-lắt-cu) adg suilãtcã (suĭ-lắt-cã), suilãttsi (suĭ-lắt-tsi), suilãttsi/suilãttse (suĭ-lắt-tsi) – tsi easti di bunã soi (dãmarã, arãzgã, ratsã, simintsã, arãdãtsinã, etc.); dãmãrlãtcu
{ro: de rasă (bună)}
sorti/sorte
sorti/sorte (sór-ti) sf – vedz tu sortã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sortãturlii/turlie
turlii/turlie (tur-lí-i) sf turlii (tur-líĭ) – soi, sortã, sorti, luyii, lãyii, lãghii, cishiti
{ro: fel, soi}
{fr: sorte, espèce}
{en: sort, kind}
ex: ari multi turlii (soiuri) di carafili; tsi turlii (soi) easti-aestã?; nicã nu-am vidzutã ahtari turlii; mushutets… turlii, turlii (di tuti soili); aestu s-njira, tsi turlii (soi)?; vidzui pi cãmpu multi turlii di lilici; dicara nu puteam altã turlii s-vã videm; s-ciudisea hiljlu di-amirã, tsi turlii aistã, cã-lj mãcã mãcarea!; gioni mi cljamã shi frica nu shtiu tsi turlii easti; cu aestã turlii avutlu zãptisi ayinja tsi lj-avea ocljul; altã turlii nu easti ceare, ta s-putets s-li videts