(expr: durnja multu-ahãndos); si-lj coacã un oclju di somnu
(expr: s-doarmã ahãndos ma trã putsãn chiro); greu somnu-lj copshu
(expr: durnjii ahãndos, nj-avui un somnu ahãndos; u loai ghini di ureaclji!); pãnã s-lu furã somnul
(expr: pãnã s-adoarmã); s-deadi pri mãnã sh-agãrshi tu somnu
(expr: lu-acãtsã somnul) dinãoarã; nu-sh bãgã somnu ntr-oclju
(expr: nu putu s-doarmã dip; nu ncljisi dip ocljilj); lji si lo somnul
(expr: ãlj fudzi somnul, nu mata poati s-doarmã); draclu vru s-u bagã pri somnu
(expr: draclu vru tra s-doarmã; draclu vru s-u lja di ureaclji); aestã eara bãgari pri somnu
(expr: aestã eara dealihea durnjiri, eara somnu, nu altutsiva); shi durnji ca tu somnul di ntãnj
(expr: durnji ahãntu ahãndos di parcã eara mortu)

§ nisomnu (ni-sóm-nu) sn nisomnuri (ni-sóm-nurĭ) – hala tsi u ari atsel tsi nu poati s-doarmã; lãngoari tsi s-aspuni cu nidurnjiri (cãndu omlu nu poati s-doarmã cãt lipseashti, icã nu poati s-doarmã ahãndos cum lipseashti tra si s-aducheascã dizvursit alantã dzuã)
{ro: insomnie}
{fr: insomnie}
{en: insomnia}

§ sumnush (sum-núshĭŭ) sn sumnushi/sumnushe (sum-nú-shi) – somnu “njic”, zbor di hãidipsiri cãndu sã zburashti cu njitslji; sumnic
{ro: somnişor, somnuleţ}
{fr: “petit” sommeil, quand on parle aux petits enfants}
{en: “little” sleep when one talks with small children}
ex: nu lj-aspardzi sumnushlu (sumnul)

§ sumnic (sum-nícŭ) sn sumnitsi/sumnitse (sum-ní-tsi) – (unã cu sum-nush)

§ sumnos (sum-nósŭ) adg sumnoasã (sum-nŭá-sã), sumnosh (sum-nóshĭ), sumnoasi/sumnoase (sum-nŭá-si) – tsi lj-easti somnu; sumnuros
{ro: somnoros}
{fr: somnolent, ensomeillé}
{en: sleepy, drowsy}
ex: sumnoasã shi linãvoasã

§ sumnuros (sum-nu-rósŭ) adg sumnuroasã (sum-nu-rŭá-sã), sumnurosh (sum-nu-róshĭ), sumnuroasi/sumnuroase (sum-nu-rŭá-si) – (unã cu sumnos)
ex: easti multu sumnuros (lj-yini s-doarmã; lj-easti somnu, di-aradã, tut chirolu); es sh-aushlji sumnurosh

§ nsumnedz (nsum-nédzŭ) vb I nsumnai (nsum-náĭ), nsumnam (nsum-námŭ), nsumnatã (nsum-ná-tã), nsumnari/nsumnare (nsum-ná-ri) – nji sã ncljid ocljlj (di somnu); nj-yini s-dormu; mi-acatsã (mi lja, mi furã) somnul
{ro: moţăi}
{fr: (en)sommeiller}
{en: doze}
ex: mi nsumnai (mi-acãtsã somnul) curundu

§ nsumnat (nsum-nátŭ) adg nsumnatã (nsum-ná-tã), nsumnats (nsum-nátsĭ), nsumnati/nsumnate (nsum-ná-ti) – tsi-lj si ncljisirã ocljilj di somnu; tsi-l furã somnul; tsi-lj yini s-doarmã
{ro: moţăit}
{fr: (en)sommeillé}
{en: dozed}

§ nsumnari/nsumnare (nsum-ná-ri) sf nsumnãri (nsum-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui lji sã ncljid ocljilj di somnu
{ro: acţiunea de a moţăi; moţăire}
{fr: action de (en)sommeiller}
{en: action of dozing}

§ ninsumnat (nin-sum-nátŭ) adg ninsumnatã (nin-sum-ná-tã), ninsumnats (nin-sum-nátsĭ), ninsumnati/ninsumnate (nin-sum-ná-ti) – tsi nu-ari durnjitã; cari nu poati s-doarmã; tsi nu poati s-lu-acatsã somnul; nisumnat, nidurnjit
{ro: nedormit}
{fr: qui n’a pas dormi; qui n’a pas pu dormir}
{en: who has not slept; who could not sleep}
ex: ti tuchish di ninsumnatã sh-nidurnjitã; patrudzãts di dzãli unã dupã-alantã, nidurnjitã sh-ninsumnatã; aveaglji ficiorlu noaptea. nidurnjit, ninsumnat, cu apala scoasã

§ ninsumnari/ninsum-nare (nin-sum-ná-ri) sf ninsumnãri (nin-sum-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva nu doarmi (nu poati s-doarmã); nisumnari, nidurnjiri
{ro: acţiunea de a nu (putea) dormi; insomnie}
{fr: action de ne pas (pouvoir) dormir; insomnie}
{en: action of not sleeping; of being unable to sleep; insomnia}
ex: lo erghi di ninsumnari (nidurnjiri, tra s-lu facã s-doarmã)

§ sumnedz (sum-nédzŭ) vb I sumnai (sum-náĭ), sumnam (sum-námŭ), sumnatã (sum-ná-tã), sumnari/sumnare (sum-ná-ri) – (unã cu nsumnedz)

§ sumnat (sum-nát) adg sumnatã (sum-na-tã), sumnats (sum-nátsĭ), sumnati/sumnate (sum-na-ti) – (unã cu nsumnat)
ex: un somnu nu hiu sumnat (nu-am durnjitã di multu chiro); suntu sumnati (au durnjitã)

§ sumnari/sumnare (sum-ná-ri) sf sumnãri (sum-nắrĭ) – (unã cu nsumnari)

§ nisumnat (ni-sum-nátŭ) adg nisumnatã (ni-sum-ná-tã), nisumnats (ni-sum-nátsĭ), ni-sumnati/nisumnate (ni-sum-ná-ti) – (unã cu ninsumnat)
ex: curmat, cripat shi nisumnat (nidurnjit); cu lãcrinjli tu oclji sh-cu ocljilj umflats di nisumnatã, di nidurnjitã

§ nisumnari/nisum-nare (ni-sum-ná-ri) sf nisumnãri (ni-sum-nắrĭ) – (unã cu ninsumnari)
ex: lo erghi di nisumnari (di nidurnjiri, tra s-lu facã s-doarmã)

{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ adãncari/adãn-care (a-dãn-cá-ri) sf adãncãri (a-dãn-cắrĭ) – fãtsearea-a unui lucru tra s-hibã ma adãncos; adãntsiri, ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: adâncire}
{fr: approfondissement}
{en: deepening}
ex: adãncarea-a njiluiriljei al Dumnidzã

§ adãntsimi/adãntsime (a-dãn-tsí-mi) sf adãntsinj (a-dãn-tsínjĭ) – harea tsi u-ari un lucru cari easti adãncos; dipãrtarea di la fatsa di nsus la fundul a lucrului; ahãndami
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}
ex: vãrnu nu shtii adãntsimea a amariljei

§ adãncos2 (a-dãn-cósŭ) adv – adãnca, adanca, afunda, afunducos, ahãndos, ahanda, ahãnda, andãca, etc.; (fig: adãncos = cu zboarã ghini minduiti, mintimeni)
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: sta shi greashti adãncos

§ adãnca (a-dãn-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: lj-avea intratã unã luschidã adânca (ahãndos); s-sãparem adãnca (ahãndos), va dãm di apã; omlu aestu zburashti adãnca
(expr: cu zboarã ghini minduiti); suschirã adãnca (ahãndos); un dor nã loa adãnca; ãl hipsi adãnca

§ adanca (a-dan-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: cãt ma putea adanca

§ andãca (an-dã-cá) adv – (unã cu adãncos2)

§ danca (dan-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: cãravea cãdzu danca (ahãnda) tu fundu

§ danga (dan-gá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: pri un murmintu danga (ahãnda) dishcljis

§ dãnca (dãn-cá) adv – (unã cu adãncos2)

§ agrãshat2 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agrãshiri2/agrãshire (a-grã-shí-ri) sf agrãshiri (a-grã-shírĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrãshari2/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) sf agrãsheri (a-grã-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ apugãrshescu2 (a-pu-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I apugãrshii (a-pu-gãr-shíĭ) shi apugãrshai (a-pu-gãr-shĭáĭ), apugãrsham (a-pu-gãr-shĭámŭ), apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã) shi apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshiri/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) shi apugãr-shari/apugãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) – dormu multu ahãndos; mi-acatsã somnul dip ca-atsel di prota
{ro: dormi foarte adânc}
{fr: s’endormir (presque) totalement}
{en: sleep deeply}

§ apu-gãrshit2 (a-pu-gãr-shítŭ) adg apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã), apugãrshits (a-pu-gãr-shítsĭ), apugãrshiti/apugãrshite (a-pu-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã un somnu ahãndos
{ro: adormit foarte adânc}
{fr: endormi (presque) totalement}
{en: slept deeply}

§ apugãrshat2 (a-pu-gãr-shĭátŭ) adg apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshats (a-pu-gãr-shĭátsĭ), apugãrshati/apugãrshate (a-pu-gãr-shĭá-ti) – (unã cu apugãrshit2)

§ apugãrshiri2/apu-gãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) sf apugãrshiri (a-pu-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lu-acatsã un somnu ahãndos
{ro: acţiunea de a dormi foarte adânc}
{fr: action de s’endormir (presque) totalement}
{en: action of sleeping deeply}

§ apugãrshari2/apu-gãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) sf apugãrsheri (a-pu-gãr-shĭérĭ) – (unã cu apugãrshiri2)

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)
ex: acãtsarã s-caftã cãt ma ahãnda

§ ahunda (a-hun-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ hãndos2 (hãn-dósŭ) adv – (unã cu ahãndos2)
ex: hãndos cum bumbuneadzã!

§ ahanda (a-han-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ handa (han-dá) adv – (unã cu hãndos2)
ex: zburashti handa (ahãndos)

§ ahãn-dusescu (a-hãn-du-sés-cu) (mi) vb IV ahãndusii (a-hãn-du-síĭ), ahãnduseam (a-hãn-du-seámŭ), ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama ahãn-dos; ahundusescu, hãndãcusescu, adãntsescu, afundusescu, fun-dusescu, afundedz, vutsescu; (fig: ahãndusescu = fac pri cariva si s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; lj-aspargu bana-a unui shi-l fac si s-aducheascã stuhinat, corbu, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, creuser, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: s-ti pindzea draclu sã ncalits pri-atsel lailu, ti-ahãndusea tu lumea-alantã di sum loc; cãndu imna, s-ahãndusea loclu; parcã lu-avea ahundusitã loclu

§ ahãndusit (a-hãn-du-sítŭ) adg ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusits (a-hãn-du-sítsĭ), ahãndusiti/ahãndusite (a-hãn-du-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama ahãndos; ahundusit, hãndãcusit, adãntsit, afundusit, fundusit, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}
ex: cu ocljilj ahãndusits ãn cap (fig: tsi s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)

§ ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) sf ahãndusiri (a-hãn-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahunduseashti tsiva; ahundusiri, hãndãcusiri, adãntsiri, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ ahundusescu (a-hun-du-sés-cu) (mi) vb IV ahundusii (a-hun-du-síĭ), ahunduseam (a-hun-du-seámŭ), ahundusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusiri/ahun-dusire (a-hun-du-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: canda lu-avea ahundusitã loclu

§ ahundusit (a-hun-du-sítŭ) adg ahun-dusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusits (a-hun-du-sítsĭ), ahundusi-ti/ahundusite (a-hun-du-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-sí-ri) sf ahundusiri (a-hun-du-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ hãndãcusescu (hãn-dã-cu-sés-cu) (mi) vb IV hãndãcusii (hãn-dã-cu-síĭ), hãndãcuseam (hãn-dã-cu-seámŭ), hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusi-ri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: l-hãndãcusii (fig: l-curbisii, l-loai pi zvercã); hãndãcusea-ti!

§ hãndãcusit (hãn-dã-cu-sítŭ) adg hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusits (hãn-dã-cu-sítsĭ), hãndãcusiti/hãndãcusite (hãn-dã-cu-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ hãndãcusiri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) sf hãndãcusiri (hãn-dã-cu-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ mirizedz (mi-ri-zédzŭ) (mi) vb I mirizai (mi-ri-záĭ), mirizam (mi-ri-zámŭ), mirizatã (mi-ri-zá-tã), mirizari/mirizare (mi-ri-zá-ri) – (unã cu amiridz2)
ex: picurarlj-a noshtri mirizeadzã sum aumbra-a paltinjlor

§ mirizat (mi-ri-zátŭ) adg mirizatã (mi-ri-zá-tã), mirizats (mi-ri-zátsĭ), mirizati/mirizate (mi-ri-zá-ti) – (unã cu amiridzat)

§ mirizari/mirizare (mi-ri-zá-ri) sf mirizãri (mi-ri-zắrĭ) – (unã cu amiridzari)
ex: tu mirizari lu-acãtsarã furlji

§ njiridz (nji-rídzŭ) (mi) vb I njiridzai (nji-ri-dzáĭ), njiridzam (nji-ri-dzámŭ), njiridzatã (nji-ri-dzá-tã), njiridzari/njiridzare (nji-ri-dzá-ri) – (unã cu amiridz2)
ex: oili s-avea bãgatã tu-aumbrã s-njiridzã (s-amiridzã)

§ njiridzat (nji-ri-dzátŭ) adg njiridzatã (nji-ri-dzá-tã), njiridzats (nji-ri-dzátsĭ), njiridzati/njiridzate (nji-ri-dzá-ti) – (unã cu amiridzat)

§ njiri-dzari/njiridzare (nji-ri-dzá-ri) sf njiridzãri (nji-ri-dzắrĭ) – (unã cu amiridzari)

ex: ntãvãlit cum eara tu-unã baltã, avdzã vreavã

§ ntãvãliri/ntãvãlire (ntã-vã-lí-ri) sf ntãvãliri (ntã-vã-lírĭ) – (unã cu antãvãliri)

§ tãvãlescu (tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV tãvãlii (tã-vã-líĭ), tãvãleam (tã-vã-leámŭ), tãvãlitã (tã-vã-lí-tã), tãvãliri/tã-vãlire (tã-vã-lí-ri) – (unã cu antãvãlescu)
ex: tãvãli cashlu tu fãrinã tra s-lu tignjiseascã

§ tãvãlit (tã-vã-lítŭ) adg tãvãlitã (tã-vã-lí-tã), tãvãlits (tã-vã-lítsĭ), tãvãliti/tãvãlite (tã-vã-lí-ti) – (unã cu antãvãlit)
ex: lj-aflarã tãvãlits (arucutits) tu tsarã

§ tãvãliri/tã-vãlire (tã-vã-lí-ri) sf tãvãliri (tã-vã-lírĭ) – (unã cu antãvãliri)

§ antãvãliturã (an-tã-vã-li-tú-rã) sf antãvãlituri (an-tã-vã-li-túrĭ) – ashi cum easti loclu iu s-ari antãvãlitã cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva
{ro: rostogolire, tăvălitură}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling; of sprawling}

2: atsea tsi s-fatsi cãndu apirã (algheashti) dzua; hãryii, apirish, apiritã, cripatã, haragmã, hãrãxitã
{ro: acţiunea de a se trezi (scula) din somn în zori de zi; zori de zi}
{fr: action de se réveiller le matin; de se trouver quelque part à la pointe du jour}
{en: action of waking up in the morning; of being somewhere in the morning}
ex: apirirea fu adzã la trei sh-giumitati tahina

§ apiritã (a-pi-rí-tã) sf fãrã pl – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua; apirish, adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: aube, pointe du jour}
{en: dawn}
ex: vinjim ditu-apiritã (di cum cripa dzua) s-ti videm; tu-apiritã (tu hãryii)-nj ti sculai; mizi tu apiritã pãpsi ploaea; easti-un an pãnã tu-apiritã; dit apiritã (hãryii, data-a soarilui) pãn tu ascãpitata a soarilui

§ apirish (a-pi-ríshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu apiritã)
ex: agiumsim tu-apirish (tu hãryii)

§ neapirit (nea-pi-rítŭ) adg neapiritã (nea-pi-rí-tã), neapirits (nea-pi-rítsĭ), neapiriti/neapirite (nea-pi-rí-ti) – (cari s-dishtiptã) ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn naintea zorilor de zi; care este undeva nainte de răsăritul soarelui}
{fr: réveillé avant l’aube; qui se trouve quelque part avant la pointe du jour}
{en: waken up before dawn; who is somewhere before dawn}
ex: agiumsi neapirit (ninti ca s-da soarili) acasã

§ neapiritã (nea-pi-rí-tã) sf fãrã pl – ninti di-apiritã; ninti di cripata-a dzuãljei; nifaptã hãryii
{ro: naintea zorilor de zi}
{fr: avant l’aube}
{en: before dawn}
ex: tu hãryii, neapiritã (ninti ca s-da) soarili; nicã neapiritã (nifaptã hãryii) ghini; nchisim calea neapiritã ghini (ninti ca s-apirã ghini)

{ro: acţiunea de a presa, de a năpădi, de a copleşi, de a zdrobi, de a acoperi, de a îngrămădi, etc.; presare, năpădire, copleşire, zdrobire, acoperire, îngrămădire, etc.}
{fr: action de presser, d’accabler, de suffoquer, d’écraser, de couvrir, de fondre, de se ruer sur, etc.}
{en: action of pressing, of crushing, of overwhelming, of covering, of crowding, of pouncing, of jumping over, etc.}

§ dispitrusescu (dis-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV dispitrusii (dis-pi-tru-síĭ), dispitruseam (dis-pi-tru-seámŭ), dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) – scad (ljishuredz, scot tutã, etc.) putearea (greatsa) cu cari apitrusescu (easti apitrusit, cãlcat, ndisat, etc.) un lucru
{ro: elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: enlever (soulever) la pression exercée}
{en: relieve (lighten) pressure}

§ dispitrusit (dis-pi-tru-sítŭ) adg dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusits (dis-pi-tru-sítsĭ), dispitrusiti/dispitrusite (dis-pi-tru-sí-ti) – tsi-lj s-ari ljishuratã (scãdzutã greatsa cu cari easti apitrusit
{ro: presiune eliminată (ridicată, uşurată)}
{fr: pression enlevée (soulevée)}
{en: pressure relieved (lightened)}

§ dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) sf dispitrusiri (dis-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispitruseashti un lucru
{ro: acţiunea de a elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: action d’enlever (de soulever) la pression exercée}
{en: action of relieving (of lightening) pressure}

§ aputrusescu (a-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV aputrusii (a-pu-tru-síĭ), aputruseam (a-pu-tru-seámŭ), aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)

§ aputrusit (a-pu-tru-sítŭ) adg aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputru-sits (a-pu-tru-sítsĭ), aputrusiti/aputrusite (a-pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) sf aputru-siri (a-pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ disputrusescu (dis-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV disputrusii (dis-pu-tru-síĭ), disputruseam (dis-pu-tru-seámŭ), disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusiri/disputrusire (dis-pu-tru-sí-ri) – (unã cu dispitru-sescu)

§ disputrusit (dis-pu-tru-sítŭ) adg disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusits (dis-pu-tru-sítsĭ), disputrusiti/disputrusite (dis-pu-tru-sí-ti) – (unã cu dispitrusit)

§ disputrusiri/dispu-trusire (dis-pu-tru-sí-ri) sf disputrusiri (dis-pu-tru-sírĭ) – (unã cu dispitrusiri)

§ aplucusescu (a-plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV aplucusii (a-plu-cu-síĭ), aplucuseam (a-plu-cu-seámŭ), aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-arucã, s-nu s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; aplucusirã (s-virsarã pristi noi, nã anãpãdirã) turtsilj; aplucusirã furlji tu hoarã; s-aplucusi (s-adunã stog, s-ascumsi) ljepurli tu ljanurã

§ aplucusit (a-plu-cu-sítŭ) adg aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusits (a-plu-cu-sítsĭ), aplucusiti/aplucusite (a-plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: shadi aplucusit (adunat stog) tu fearicã

§ aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) sf aplucusiri (a-plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ pitrusescu (pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV pitrusii (pi-tru-síĭ), pitruseam (pi-tru-seámŭ), pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-avdzãm nã dzuã cã u pitrusi casa, cu tutã fumealja; mi pitrusish cu cãti vilendzã arcash pisti mini; mi pitrusirã gaileili

§ pitrusit (pi-tru-sítŭ) adg pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusits (pi-tru-sítsĭ), pitrusiti/pitrusite (pi-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) sf pitrusiri (pi-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ putrusescu (pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV putrusii (pu-tru-síĭ), putruseam (pu-tru-seámŭ), putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-lji putruseascã casa vãrnã dzuã; lu putrusii cu dauã iurgani sh-nã vilendzã

§ putrusit (pu-tru-sítŭ) adg putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusits (pu-tru-sítsĭ), putrusiti/pu-trusite (pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) sf putrusiri (pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ plucusescu (plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV plucusii (plu-cu-síĭ), plu-cuseam (plu-cu-seámŭ), plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusiri/plu-cusire (plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-da, s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; plucusirã (intrarã, anãpãdirã) furlji n hoarã

§ plucusit (plu-cu-sítŭ) adg plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusits (plu-cu-sítsĭ), plucusi-ti/plucusite (plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: sta plucusit (ascumtu stog) tu ljanurã

§ plucusiri/plucusire (plu-cu-sí-ri) sf plucusiri (plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ pulcusescu (pul-cu-sés-cu) (mi) vb IV pulcusii (pul-cu-síĭ), pulcuseam (pul-cu-seámŭ), pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)

§ pulcusit (pul-cu-sítŭ) adg pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusits (pul-cu-sítsĭ), pulcusiti/pulcusite (pul-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: di arali pulcusit (apitrusit); pulcusitã (frãmtã, apitrusitã) di mari jali

§ pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) sf pulcusiri (pul-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ plicusescu (pli-cu-sés-cu) (mi) vb IV plicusii (pli-cu-síĭ), plicuseam (pli-cu-seámŭ), plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusi-ri/plicusire (pli-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: Hristul ãl plicusirã cu tseapi

§ plicusit (pli-cu-sítŭ) adg plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusits (pli-cu-sítsĭ), plicusiti/plicusite (pli-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ plicusiri/plicusire (pli-cu-sí-ri) sf plicusiri (pli-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)