DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

croc2

croc2 (crócŭ) sm pl(?) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzitoari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; safran, shafran, shufran, shãfrani
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lingurã

lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)

§ lingurici/lingurice (lin-gu-rí-ci) sf lingurici (lin-gu-rícĭ) – lingurã njicã (di-aradã ti cafei, ceai, etc.); (fig:
1: lingurici = lingura-a cheptului (clavicula); un di dauãli oasi (niheamã shutsãti) di-unã parti sh-di-alantã, di la umir cãtrã mesea-a cheptului; expr:
2: mi doari la lingurici = nj-pari multu-arãu; mi doari “lingura di la cheptu”)
{ro: linguriţă}
{fr: petite cuillère}
{en: tea spoon}
ex: bãgai zahãri tu ceai cu linguricea; cãndu vindu caljlji mi duru la lingurici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãni/pãne

pãni/pãne (pắ-ni) sf pãnj (pắnjĭ) – cãrvealji di-aloat adrat dit fãrinã di grãn (sicarã, misur, etc.) amisticatã sh-frimintatã cu apã (sari, maeauã, etc.) cari, dupã tsi creashti, s-bagã tu cireap tra si s-coacã; (fig:
1: pãni = (i) measã; (ii) cãrvealji di pãni; (iii) potisi, tesi, lucru; (iv) njedz (di-alunã, nucã, etc.); (v) dip tsiva trã mãcari; expr:
2: pãni di mpãrtsãri = pãni tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor;
3: mãc pãni = stau la measã sh-mãc;
4: (vindu) ca pãnea caldã = (vindu) lishor, agonja;
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: bag (intru) tu mari pãni, tu pãni vãsilcheascã = intru tu (acats) un lucru bun (unã potisi, thesi bunã), iu hiu ghini pãltit sh-am multã puteari;
8: iu-nj ljau (scot) pãnea = iu bãnedz, iu-nj trec bana;
9: nu-ari pãni = nu-ari lucru cu cari si sh-amintã bana;
10: nj-scot pãnea; am pãni; hiu tu pãni = lucredz sh-amintu pãradz tra s-pot s-bãnedz;
11: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear; treatsi unã banã grea, mãrãnatã;
12: sh-pãnea tsi u mãcã, nu u mãcã cu-arihati = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti niisih tut chirolu, cu tuti cã easti avut;
13: l-scot dit pãni = l-scãrchescu, l-dau nafoarã (lu-avin) di la lucru, lj-dau tastrul;
14: (muljari) tsi da pãni a furlor = (muljari) nitinjisitã cari, tri pãradz, s-bagã tu-ashtirnut cu itsi bãrbat; curvã, putanã;
15: s-nu caltsã pãnea-a unui = s-lji pricunoshti bunlu tsi tsã-l featsi cã ti tsãni pri lucru;
16: nu-nj si dutsi pãnea la gurã, la inimã; nu-nj si bagã pãni n gurã = hiu ahãntu nvirinat cã nu pot s-mãc, mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac;
17: giur pri pãni = soi di giurat: giur pri tsi am ma scumpu tu lumi;
18: va vãtãmari cu pãnea n gurã = zbor tsi-aspuni ta s-nu-ai dip njilã di cariva;
19: nu u calcã pãnea, cã ti-acatsã di oclji = easti mari-amãrtii s-ti portsã arãu shi s-nu pricunoshti bunlu tsi tsã si featsi)
{ro: pâine}
{fr: pain}
{en: bread}
ex: pãnea caldã nu easti sãnãtoasã; pãnea tsi u mãts cu-angrãnji, nu s-acatsã di tini; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; mãcãm pãni sh-sari deadun; s-vindu ca pãnea caldã
(expr: lishor, agonja); pãni di bubotã (pãni di fãrinã di misur); lj-aflai pri pãni (fig: pri measã, iu mãca); si sculã di pi pãni (fig: di pri measã); alunili tsi-adusesh nu-au pãni (fig: njedz); nu-avea pãni (fig: dip tsiva) s-mãcã; pãni, grãn di mpãrtsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

safran

safran (sa-fránŭ) sm safranj (sa-fránjĭ) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzi-toari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor, a bueilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; shafran, shufran, shãfrani, croc
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

§ shafran (shĭa-fránŭ) sm shafranj (shĭa-fránjĭ) – (unã cu safran)
ex: galbin s-featsi ca shafranlu

§ shufran (shĭu-fránŭ) sm shufranj (shĭu-fránjĭ) – (unã cu safran)

§ shãfrani/shãfrane (shã-frá-ni) sf shãfrãnj (shã-frắnjĭ) – (unã cu safran)
ex: li buisi cu sãfrani (lã deadi nã boi galbinã)

§ nshãfrãnedz (nshã-frã-nédzŭ) (mi) vb I nshãfrãnai (nshã-frã-náĭ), nshãfrãnam (nshã-frã-námŭ), nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) – bag shafrani tu mãcari; lj-dau nã bueauã galbinã cu shãfranea; ngãlbinescu;
(expr: mi nshãfrãnedz = mi fac galbin la fatsã)
{ro: îngălbeni (cu şofranul)}
{fr: jaunir (avec le safran)}
{en: make something yellow (with the saffron)}
ex: lji si nshãfrãnã prosupa
(expr: s-featsi galbin la fatsã); shi nshãfrãnirã (ngãlbinirã) cãmeshli

§ nshãfrãnat (nshã-frã-nátŭ) adg nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnats (nshã-frã-nátsĭ), nshãfrãnati/nshãfrãnate (nshã-frã-ná-ti) – (mãcari) tsi-lj s-ari bãgatã shãfrani; tsi s-featsi galbin cu shãfranea; ngãlbinit
{ro: îngălbenit (cu şofranul)}
{fr: jauni (avec le safran)}
{en: made yellow (with the saffron)}

§ nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) sf nshãfrãnãri (nshã-frã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ngãlbineashti cu shãfranea; ngãlbiniri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufrã2

sufrã2 (su-frắ) sm sufradz (su-frádzĭ) – unã soi di measã cu cicioari shcurti pri cari s-mãca tu chirolu-a turtsãlor; sofrã, sufãr, sufric, measã; (fig: sufrã = mãcarea di pi sufrã, measa, tsina, etc.)
{ro: sofra, masă scundă}
{fr: table basse à manger}
{en: low eating table}
ex: s-bãgã sum sufrã; u bãgã pita sum sufrã, u pluscuchi cu apã aratsi; bagã sufrãlu (fig: mãcarea, measa) s-mãcãm

§ sufãr (sú-fãrŭ) sm pl(?) – (unã cu sufrã2)

§ sofrã (só-frã) sf sofri/sofre (só-fri) – (unã cu sufrã2)
ex: bãgai sofra (fig: misalea, measa) s-mãcãm pãni; ãn casã veadi sofra; s-ursits pi sofrã (fig: la measã); aflã sofra bãgatã; lu am pi sofrã (lu-am pi tsinã) astarã

§ sufric (su-frícŭ) sm sufrits (su-frítsĭ) – sufrã njic
{ro: sofră mică}
{fr: petite table basse à manger}
{en: small and low eating table}
ex: sufriclu di mirindari eara ashtirnut

§ sufãrlãchi/sufãrlãche (su-fãr-lắ-chi) sf sufãrlãchi (su-fãr-lắchĭ) – lucru adrat di pãndzã tra s-acoapirã measa (trã mãcari i trã mushuteatsã); fatsã di measã; sufrãlãchi, misali
{ro: faţă de masă}
{fr: nappe}
{en: table cloth}
ex: am shasi sufãrlãchi (fãts di measã) shi patrusprãyinghits pitseti

§ sufrãlãchi/sufrãlãche (su-frã-lắ-chi) sf sufrãlãchi (su-frã-lắchĭ) – (unã cu sufãrlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã