DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dulber

dulber (dul-bérŭ) adg dulberã (dul-bé-rã), dulberi (dul-bérĭ), dul-beri/dulbere (dul-bé-ri) – tsi easti mãyipsitor di mushat; multu mushat, pripsit, undzit, harish, etc.
{ro: foarte frumos}
{fr: très beau, charmant}
{en: beautiful, charming}
ex: unã featã dulberã (multu mushatã); cu dulbera (mushata) a mea aleaptã; gioacã sh-socrul ca dulber (mushat, harish); muljerli-analti, zvelti, ca dulberli (mãyipsitoari); nurãrli ca dulberi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lui2

lui2 (a lúĭ) pr pos a ljei2 (a ljĭéĭ), a lor2 (a lórŭ), a lor2 (a lórŭ) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi (i) tsãni loclu-a numãljei a atsilui trã cari un zburashti cu cariva, sh-cari ari tsiva, un lucru, icã (ii) tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel trã cari sã zburashti; zbor tsi aspuni cã un lucru easti a atsilui ti cari si zburashti; su, sa, lj, lã
{ro: lui, al lui, său, sa}
{fr: son, le sien}
{en: his}
ex: aestu easti fuslu-a lui; lucreadzã cu furca-a ljei; vidzurã cu ocljilj a lor tsi s-featsi n hoarã; calu-a lui shcljoapicã; oili-a lor suntu lãndziti

§ su2 (-sú) pr pos sa2 (-sa) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a ljei, lj
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: aesti pronumi s-aflã ufilisiti cu ma multsãlj (ma nu tuts!) oaminj dit unã fumealji (soi) ca, bunãoarã: bãrbatu-su, cumnatu-su, cumnat-su, cumnatã-sa, cumnat-sa, dzinir-su, dadã-sa, fãrtatu-su, fãrtat-su, hilji-sa, hilj-sa, hilj-su, hilji-su, lalã-su, mai-sa, nipoatã-sa, nipotu-su, nor-sa, nunã-sa, nunu-su, nun-su, papu-su, pap-su, sinfadã-sa, soacrã-sa, socru-su, sor-sa, suratã-sa, tatã-su, tat-su, tetã-sa, etc.; nu lj-avea vidzutã tatã-su (su = a lui, a ljei) shi dadã-sa (sa = a lui, a ljei) di multsã anj; socru-su (su = a lui, a ljei) cu soacrã-sa (sa = a lui, a ljei) bãna n Sãrunã; mai-sa dusi la casa-a cumnatã-sai; loclu a doamnã-sai eara mari; domnu-su a pãputsãljei; domnu-su a eapilor; domnu-su a pricilor; domnu-su a lor, doamnã-sa a lor; a domnu-sui a gãrdinãljei; dzãsh a afendu-sui; a hilji-sai shi a featã-sai, el nu lã deadi s-mãcã tsiva; dzãtsea a muljarã-sai zboarã uruti; dzãsi a nor-sai; a soacãr-sai nu-lj dzãsi tsiva

§ lj4 (-ljĭ) pr pos lã2 (-lắ) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” shi “a lor” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a lor
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: intrãm tu casa-lj (lj = a lui, a ljei) mushatã; calu-lj (lj = a lui, a ljei) shcljupica; oaea-lj (lj = a lui, a ljei) eara lãndzitã; caplu-lj (lj = a lui, a ljei) s-avea alghitã; inima-lj (lj = a lui, a ljei) trimbura di lãhtarã; ficiorlji-lj (lj = a lui, a ljei) shi featili-lj (lj = a lui, a ljei) armasirã acasã; dipusirã tu hoara-lã (lã = a lor); di mirã-lã (lã = a lor) agiutats; au casa-lã (lã = a lor) mplinã; pristi tutã-lã (lã = a lor) avearea; eali armãn vedui ntreaga-lã (lã = a lor) banã; tuts mutrescu s-nã lja di partea-lã (lã = a lor); trã ninti-lã (lã = a lor) lucrarea; omlu-lã (lã = a lor) eara om bun; oili-lã (lã = a lor) fitarã; birbetslji-lã (lã = a lor) lãndzidzãrã; tsi eara doi-lã? (doilji elj, un a alãntui, un cu-alantu)?; lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rog

rog (rógŭ) (mi) vb I rugai (ru-gáĭ), rugam (ru-gámŭ), rugatã (ru-gá-tã), rugari/rugare (ru-gá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: roagã-nj-ti a socru-tui (pãlãcãrsea-l socru-tu); pri Dumnidzã rugam (nã ncljinam, lj-cãftam s-n-agiutã); di ljirtari s-lu rugats (s-lu pãlãcãrsits); s-ruga (sã ncljina) la Dumnidzã

§ rugat (ru-gátŭ) adg rugatã (ru-gá-tã), rugats (ru-gátsĭ), ruga-ti/rugate (ru-gá-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}

§ rugari/rugare (ru-gá-ri) sf rugãri (ru-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlã-cãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rige, arige, rigeai, arigeai, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}

§ rugãciuni/rugãciune (ru-gã-cĭú-ni) sf rugãciunj (ru-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); duvai, pãrãcãlii, rigeai, arigeai, rige, arige, prosefhii, prusufhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}

§ ruguescu (ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV ruguii (ru-gu-íĭ), rugueam (ru-gu-ĭámŭ), ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: dadã, ruguea-nj-ti (ncljinã-ti) la crutsi sh-la icoanã; shi s-ruguea (sh-roagã-ti) la Dumnidzã

§ ruguit (ru-gu-ítŭ) adg ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguits (ru-gu-ítsĭ), ruguiti/ruguite (ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

socru

socru (só-cru) sm, sf soacrã (sŭá-crã), socri (só-cri), soacri/soacre (sŭá-cri) – atsea tsi lj-ari un bãrbat pri pãrintsãlj a muljari-sai; atsea tsi lj-ari unã muljari pri pãrintsãlj a bãrbat-sui; socur;
(expr:
1: ca soacra cu nurãrli = nu trec ghini, si ncaci multu;
2: soacra unã, nveasta doauã, casã nu s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu soacra sh-nora nu s-aduchescu ghini, sh-tr-atsea nu-ari treacã bunã n casã;
3: calotihã di puljlu tsi nu sh-ari soacrã = zbor tsi-l dzãc nurorli tsi s-plãngu di soacrili arali;
4: nu va ti bag soacrã = nu va ti bag tini sã-nj hii domnu)
{ro: socru/soacră}
{fr: beau-père/belle-mère}
{en: father/mother in law}
ex: lj-fãtsea totna chefea-a socru-sui; mãrite socru shi amirã!; soacrã-mea muri n hoarã; socru-nju easti avut; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; soacra, casa-a norãljei adarã; s-dutsi n casã shi-lj li spuni tuti a soacrã-sai; soacrã-sa, mplinã di harauã, lo sh-pitricu carti a hilj-sui; soacra, cari armasi acasã cu nor-sa, ninga di prota dzuã u bãgã tu lucru; tumta di soacrã, nu-lj dãdea un minut banã a capsu-nveastãljei; lj-aspusi feata tsi treacã fatsi cu soacra; tsi dzãc nurãrli cãtrã soacri, cãndu nu-au treacã bunã; s-lji mãcã injoara dzua tutã mbogra di soacrã; nu tritsea ghini cu soacrã-sa shi-lj si pãrea cã tuti moashili nu suntu buni; cari u-ari soacra nu u va, sh-u caftã cari nu u-ari

§ socur (só-cur) sm, sf soacãrã (sŭá-cã-rã), socuri (só-curĭ). soacãri/soacãre (sŭá-cã-ri) – (unã cu socru)
ex: socur-su cu soacãr-sa nu bãna n hoara-a lui; lu-ashteptu socur-nju tra s-yinã; soacãr-sa u ncãce

§ sucrimi/sucrime (su-crí-mi) sf sucrinj (su-crínjĭ) – ashi cum ãlj suntu a unui bãrbat, pãrintsãlj a muljari-sai; ashi cum ãlj suntu a unei muljari, pãrintsãlj a bãrbat-sui; multimi di socri shi soacri
{ro: socrime}
{fr: beau-père et belle-mère; nombre de beaux-pères et belles-mères}
{en: father and mother in law; multitude of fathers and mothers in law}
ex: nu aflã fumealji di a simbrã-sai, nitsi sucrimi (socru i soacrã); di sucrimi (socru shi soacrã) zilipsitã; nveasti cu sucrinj (multsã socri shi soacri); nj-muri sucrimea (socrul shi soacra)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn