DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sochi/soche

sochi/soche (só-chi) sf sochi (sóchĭ) – hãlati tsi s-bagã tu partea di nghios a butiljei tra s-astupã guva prit cari si scoati apa (yinlu, etc.) dit buti; canelã, cep, til; (fig: sochi = putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, etc.)
{ro: robinet de butoi}
{fr: robinet de barrique}
{en: faucet for the socket of a barrel}

§ nsochi (nsóchĭŭ) vb I nsucheai (nsu-chĭáĭ), nsucheam (nsu-chĭámŭ), nsucheatã (nsu-chĭá-tã), nsucheari/nsucheare (nsu-chĭá-ri) – bag unã sochi tu guva di la buti
{ro: pune un robinet la butoi}
{fr: mettre un robinet de barrique}
{en: put on a faucet (barrel); socket the hole of a barrel}
ex: nu nsucheai ghini butea (nu-lj bãgai ghini sochea) sh-curã multu yin

§ nsucheat (nsu-chĭátŭ) adg nsucheatã (nsu-chĭá-tã), nsucheats (nsu-chĭátsĭ), nsuchea-ti/nsucheate (nsu-chĭá-ti) – tsi ari sochilu bãgat
{ro: (butoiul) cu robinetul pus}
{fr: (barrique) avec le robinet mis}
{en: (barrel) with the faucet on; socketed}

§ nsucheari/nsucheare (nsu-chĭá-ri) sf nsucheri (nsu-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã unã sochi la buti
{ro: acţiunea de a pune un robinet la butoi}
{fr: action de mettre un robinet de barrique}
{en: action of putting on a faucet (barrel); of socketing the hole of a barrel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

socru

socru (só-cru) sm, sf soacrã (sŭá-crã), socri (só-cri), soacri/soacre (sŭá-cri) – atsea tsi lj-ari un bãrbat pri pãrintsãlj a muljari-sai; atsea tsi lj-ari unã muljari pri pãrintsãlj a bãrbat-sui; socur;
(expr:
1: ca soacra cu nurãrli = nu trec ghini, si ncaci multu;
2: soacra unã, nveasta doauã, casã nu s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu soacra sh-nora nu s-aduchescu ghini, sh-tr-atsea nu-ari treacã bunã n casã;
3: calotihã di puljlu tsi nu sh-ari soacrã = zbor tsi-l dzãc nurorli tsi s-plãngu di soacrili arali;
4: nu va ti bag soacrã = nu va ti bag tini sã-nj hii domnu)
{ro: socru/soacră}
{fr: beau-père/belle-mère}
{en: father/mother in law}
ex: lj-fãtsea totna chefea-a socru-sui; mãrite socru shi amirã!; soacrã-mea muri n hoarã; socru-nju easti avut; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; soacra, casa-a norãljei adarã; s-dutsi n casã shi-lj li spuni tuti a soacrã-sai; soacrã-sa, mplinã di harauã, lo sh-pitricu carti a hilj-sui; soacra, cari armasi acasã cu nor-sa, ninga di prota dzuã u bãgã tu lucru; tumta di soacrã, nu-lj dãdea un minut banã a capsu-nveastãljei; lj-aspusi feata tsi treacã fatsi cu soacra; tsi dzãc nurãrli cãtrã soacri, cãndu nu-au treacã bunã; s-lji mãcã injoara dzua tutã mbogra di soacrã; nu tritsea ghini cu soacrã-sa shi-lj si pãrea cã tuti moashili nu suntu buni; cari u-ari soacra nu u va, sh-u caftã cari nu u-ari

§ socur (só-cur) sm, sf soacãrã (sŭá-cã-rã), socuri (só-curĭ). soacãri/soacãre (sŭá-cã-ri) – (unã cu socru)
ex: socur-su cu soacãr-sa nu bãna n hoara-a lui; lu-ashteptu socur-nju tra s-yinã; soacãr-sa u ncãce

§ sucrimi/sucrime (su-crí-mi) sf sucrinj (su-crínjĭ) – ashi cum ãlj suntu a unui bãrbat, pãrintsãlj a muljari-sai; ashi cum ãlj suntu a unei muljari, pãrintsãlj a bãrbat-sui; multimi di socri shi soacri
{ro: socrime}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

soc

soc (sócŭ) sm sots (sótsĭ) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã (tsi au mãduã groasã), cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, saugu, filj, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

§ sãuc (sã-úcŭ) sm sãuts (sã-útsĭ) (unã cu soc)
ex: sãuclu ari floari albã

§ usãc3 (u-sắcŭ) sm usãts (u-sắtsĭ) – (unã cu soc)
ex: hershu lilici di usãc (soc)

§ usuc3 (u-súcŭ) sm usuts (u-sútsĭ) – (unã cu soc)
ex: aminam cu tupangi di usuc (soc)

§ sãmbuc (sãm-búcŭ) sm sãmbuts(?) – (unã cu soc)

§ zãmbuc (zãm-búcŭ) sm zãmbuts(?) (unã cu soc)

§ saugu (sa-ú-gu) sm saudz(?) (sa-údzĭ) – (unã cu soc)
ex: flori di saugu

§ sug2 (súgŭ) sm sudz(?) (súdzĭ) – (unã cu soc)

§ suug (su-úgŭ) sm suudz(?) (su-údzĭ) – (unã cu soc)

§ shtog (shtógŭ) sm shtodz (shtódzĭ) shi sn shtoadzi (shtŭá-dzi) – (unã cu soc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azboristu

azboristu (az-bó-ris-tu) adg azboristã (az-bó-ris-tã), azborishtsã (az-bó-rish-tsã), azboristi/azboriste (az-bó-ris-ti) – (om) tsi nu zburashti multu, tsi easti tãcut; (om) tsi nu para lu-ariseashti sã-sh treacã oara zburãndalui cu altsã; muleaftã, tãcut, ursuz, ursuscu, pahom, pahoman
{ro: taciturn, ursuz}
{fr: taciturne, insociable, mossade}
{en: taciturn, surly, close-mouthed}
ex: easti un om azboristu (muleaftã, tsi nu lu-ariseashti muabetea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

byealã

byealã (byĭá-lã) sf byeali/byeale (byĭá-le) – fashi lungã di pãndzã i pustavi, tsi huryeatlu u treatsi deavãrliga-a ciciorlui (tra s-lji hibã ca unã pãrpodi), ninti ca sã-sh bagã tsãruhili
{ro: obială}
{fr: morceau de linge ou de drap dont les paysans s’enveloppent les pieds, en guise de bas, avant de chausser leurs sandales}
{en: long band of cloth with which a peasant wraps up his legs (as socks) before putting on his sandals}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cafcã

cafcã (cáf-cã) sf caftsi/caftse(?) (cáf-tsi) – oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcalã, cãpitsãnã, craniu, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}
ex: furlu mãcã tu cafcã (cafcalã) di mortu

§ cafcalã (cáf-ca-lã) sf cafcali/cafcale (cáf-ca-li) –
1: oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcã;
2: guvili dit cafcã iu s-aflã ocljilj;
(expr: nu ved hãiri di oclji, va ved di cafcali? = macã nu-am tihi cu lucrili tsi au simasii, va s-am hãiri di lucrili fãrã simasii?)
{ro: craniu; orbită}
{fr: crâne; orbite}
{en: skull; eye socket}
ex: nã cafcalã (cafcã) di pravdã; ocljilj hiptsã tu cafcali; ocljilj si stricurarã tu cafcali; cu oclji intrats tu cafcali, ncãnea mãratlu dzuã sh-noapti; nu vidzum di oclji, ashtiptãm s-videm di cafcali?

§ cufculã (cuf-cú-lã) sf cufculi/cufcule (cuf-cú-li) – luguria cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã, oulu, zmelciul, burlida, etc.; gãoaci (di ou), gãoalji, guoalji, goalji, etc.
{ro: găoace}
{fr: coque; coquille; conque}
{en: shell (of egg, snail, oyster, etc.)}
ex: gljinda sh-ari cufcula-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlcãnj

cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)

§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}
ex: cãlciunjili-lj yinea pãnã di dzinuclji

§ cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) sf cãlciunj (cãl-cĭúnjĭ) – (unã cu cãlciun)

§ cãlci-nji/cãlcinje sf cãlcinji/cãlcinje – (unã cu cãlciun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canelã2

canelã2 (ca-né-lã) sf caneli/canele (ca-né-li) – hãlati tsi s-bagã tu partea di nghios a unei buti tra s-astupã guva prit cari si scoati muljitura (apa, yinlu, etc.) dit buti; sochi, cep, til
{ro: cep, robinet de butoi}
{fr: fausset d’un tonneau}
{en: faucet of a barrel}
ex: nu shtii s-disfacã canela (ceplu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

canurã

canurã (cá-nu-rã) sf canuri/canure (cá-nu-ri) shi cãnuri (cắ-nurĭ) – hir gros di lãnã cu cari muljerli mpiltescu pãrpodz i chilinj; lãnã albã, bunã trã turtseari
{ro: canură}
{fr: gros fil de laine et de laine de chèvre servant à faire des bas et des tapis}
{en: thick wool thread, for making socks or rugs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cep

cep (cépú) sn cepuri (cé-purĭ) – hãlati (ca unã soi di dop) tsi s-bagã tu partea di nghios a unei buti tra s-astupã guva, prit cari omlu poati si scoatã dit buti apa (yinlu, etc.); canelã, sochi, til
{ro: cep, robinet de butoi}
{fr: bondon, robinet de barrique}
{en: faucet of a barrel}
ex: lja sh-ceplu di buti; vedz s-nu easã ceplu di la vozã; ceplu nu intrã tu sochi; adzã-lj ded cep

§ ncep (ncépŭ) vb I ncipai (nci-páĭ), ncipam (nci-pámŭ), ncipatã (nci-pá-tã), ncipari/ncipare (nci-pá-ri) – bag ceplu la unã buti tra s-u-astup
{ro: pune cepul la butoi}
{fr: fermer un robinet de barrique}
{en: turn off the faucet}
ex: avea curatã multu yin cã nu-avea ncipatã (bãgatã ceplu) ghini butea

§ ncipat (nci-pátŭ) adg ncipatã (nci-pá-tã), ncipats (nci-pátsĭ), ncipati/ncipate (nci-pá-ti) – (butea) tsi-lj s-ari bãgatã ceplu
{ro: cu cepul la butoi pus}
{fr: avec le robinet de barrique fermé}
{en: with faucet turned off}

§ ncipari/ncipare (nci-pá-ri) sf ncipãri (nci-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã buti easti ncipatã
{ro: acţiunea de a pune cepul la butoi}
{fr: action de fermer un robinet de barrique}
{en: action of turning off the faucet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã