DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats
(expr: dats di mãnear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cireap

cireap (ci-reápŭ) sn cireapuri (ci-reá-purĭ) – hãlati cu-un loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãti-vãrãoarã nafoarã tu ubor, di chirimidã i chetri, ma multili ori ãn casã, deadun cu soba di hirbeari mãcãri); tutã mãcarea (pãnea) tsi s-coatsi unãoarã, tu-un singur cireap; cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, fur, furnu, furnã, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angu-citoari: cireaplu); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); ardu cireaplu; un cireap arsu di noauã ori; vrem doauã cireapuri di pãni; dusi pãnjli la cireap

§ cirap (ci-rápŭ) sm cirapuri (ci-rá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ cileap (ci-leápŭ) sn cileapuri (ci-leá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ ciripic (ci-ri-pícŭ) sn ciripitsi/ciripitse (ci-ri-pí-tsi) – cireap njic, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}

§ ciripar (ci-ri-párŭ) sm ciripari (ci-ri-párĭ) – atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; atsel tsi vindi pãni; cilipar, furnãgi, furnigi, furnuci, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}
ex: ãn cali astãlje un ciripar

§ cilipar (ci-li-párŭ) sm cilipari (ci-li-párĭ) – (unã cu ciripar)
ex: ciliparlu-a nostru easti lãndzit

§ cilipãrlãchi/cilipãrlãche (ci-li-pãr-lắ-chi) sf cilipãrlãchi (ci-li-pãr-lắchĭ) – loclu (ducheanea) iu s-fatsi shi s-vindi pãnea; tehnea di cilipar; cireap, cirap, cileap
{ro: brutărie; meseria de brutar}
{fr: boulangerie; métier de boulanger}
{en: bakery; baker’s profession}

§ ncilipedz (nci-li-pédzŭ) vb I ncilipai (nci-li-páĭ), ncilipam (nci-li-pámŭ), ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) – aruc pãnea (pita, mãcarea, etc.) tu cireap tra si s-coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coc

coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)

§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frig2

frig2 (frígŭ) (mi) vb III shi II fripshu (fríp-shĭu), fridzeam (fri-dzeámŭ), friptã (fríp-tã), fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) shi fridzeari (fri-dzeá-ri) – bag un lucru tsi s-mãcã (carni, pescu, pipiryei, etc.) ndreptu pri foc (pri jar, sobã, pirã, etc.) tra si moalji shi si s-facã bun trã mãcari (fãrã tra s-lu bag tu untulemnu ca si s-pãrjileascã icã tu apã tra s-hearbã); bag tu sulã; ardu (la soari);
(expr:
1: mi fripsish!; nj-fripsish limba; ca pescul tu tigani mi fripsish = nj-featsish un mari arãu, mi-arãsish!, mi vãsãnipsish, mi pidipsish, mi munduish, nj-mãcash bana, etc.;
2: ti fripshu, ti mãcai friptu! = ti azvimshu, ti bãtui, ts-u feci; tsã feci un mari arãu!)
{ro: frige}
{fr: rôtir, griller; brûler}
{en: roast, grill; burn}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; fridzi-nã unã stearpã tu sulã; soarili fridzi (ardi multu); frig cafelu cã-nj s-avea bitisitã; gione, mi fripsish, mi-arsesh!
(expr: nj-featsish un mari arãu, ti purtash multu urut cu mini); mi fripsi
(expr: mi tirinsi, mi mundui, nj-mãcã bana) pãnã sã-nj pãlteascã borgea; moartea a hilji-sai u fripsi
(expr: u nvirinã multu) mãrata

§ friptu (fríp-tu) adg friptã (fríp-tã), friptsã (fríp-tsã), fripti/fripte (fríp-ti) – (carni, pescu, etc.) tsi s-ari faptã (arsã) pri foc (fãrã untulemnu i apã) tra s-hibã bunã trã mãcari
{ro: fript}
{fr: rôti, grillé; brûler}
{en: roasted, grilled; burned}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); nu-i ghini friptã carnea; ari budzãli fripti (arsi, uscati, cripati); mi mãcash friptu
(expr: ti purtash multu slab cu mini, nj-u featsish!), fãrtate!; mi mãcash friptu, fãrtate
(expr: mi-azvimsish); easti friptu trã un zbor bun

§ fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) sf fridziri (frí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fridzi tsiva
{ro: acţiunea de a frige; frigere}
{fr: action de rôtir, de griller; de brûler}
{en: action of roasting, of grilling; of burning}

§ fridzeari/fridzeare (fri-dzeá-ri) sf fridzeri (fri-dzérĭ) – (unã cu fridziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

furnu

furnu (fúr-nu) sn furnuri (fúr-nurĭ) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); fur, furnã, cireap, cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: furnul); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: furnul); surghits voaha di la furnuri; ashtiptai la furnu pãnã si s-coacã

§ furnãgi (fur-nã-gí) sm furnãgeadz (fur-nã-gĭádzĭ) – atsel tsi tsãni un cireap; atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; furnigi, furnuciu, ciripar, cilipar, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}

§ furnigi (fur-ni-gí) sm furnigeadz (fur-ni-gĭádzĭ) – (unã cu furnãgi)

§ furnuciu (fur-nu-cíŭ) sm furnucii (fur-nu-cíĭ) – (unã cu furnãgi)

§ furnar (fur-nárŭ) sm, sf, adg furnarã (fur-ná-rã), furnari (fur-nárĭ), furnari/furnare (fur-ná-ri) – (unã cu furnãgi)
ex: furnara nu deadi nica cu agoyi furnul

§ fur4 (fúrŭ) sn fururi (fú-rurĭ) – (unã cu furnu)
ex: furlu (cireaplu) nu easti ninga ghini arsu; li dush tuti siniili la fur (cireap); dush pãnea la fur; apreasi furlu di tahina

§ furnã1 (fúr-nã) sf furni/furne (fúr-ni) – (unã cu furnu)
ex: si zburã la unã furnã ta s-poartã apã cu talarlu; alãgã sh-aflã hiljlu di domnu-mari, cari purta apã la unã furnã

§ furnã2 (fur-nắ) sm furnadz (fur-nádzĭ) – (unã cu furnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã