DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dimati/dimate

dimati/dimate (dhi-má-ti) sf dimãts (dhi-mắtsĭ) – mnatã (ligatã i niligatã) di hiri di earbã (di grãn, di lãludz, etc.); ligãturã di ndauã lucri di idyea soi adunati stres deadun; mãnuclju, mãnunclju, snop
{ro: mănunchi}
{fr: botte, faisceau, gerbe}
{en: bunch, bundle, sheaf}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãparã

pãparã (pã-pá-rã) sf pãpãri (pã-pắrĭ) – amisticãturã di pãni, umtu shi cash proaspit; pãni dinjicatã tu lapti; paparã, puparã, prosfayi, shindãrnai;
(expr: lj-dau (l-fac s-mãcã) unã pãparã = (i) lu-agudescu pri cariva (cu mãna, ciciorlu, bushlu, lemnul, etc., cu puteari sh-cu unã aguditurã dupã-alantã); (ii) u pat cu-atseali tsi-nj si fac di partea-a unui)
{ro: amestec de pâine, unt şi brânză}
{fr: mélange de pain, de beurre et de fromage}
{en: mixture of bread, butter and cheese}
ex: adrãm pãparã; yinu s-mãcãm pãparã; u mãcã pãpara
(expr: l-mãcã shcoplu); u mãc pãpara-a soacrãljei (u pãtsãi cu soacra cu-atseali tsi-nj fatsi); tsã-i bunã pãpara
(expr: shcoplu, pãrjina) tsi u mãcash; tsã-lj featsi tuts pãparã
(expr: lã deadi a tutulor un shcop bun)

§ paparã (pa-pá-rã) sf papãri (pa-pắrĭ) – (unã cu pãparã)
ex: sh-u bãgã di calea-aestã s-ascultã, cã s-nu mãcã sh-altã paparã
(expr: sh-altu shcop)

§ puparã (pu-pá-rã) sf pupãri (pu-pắrĭ) – (unã cu pãparã)

§ prosfayi (pros-fáyĭŭ) sm pl(?) – soi di pãparã
{ro: un fel de papară}
{fr: espèce de panade}
{en: some kind of bread, milk and cheese soup}

§ pã-purisescu (pã-pu-ri-séscu) vb IV pãpurisii (pã-pu-ri-síĭ), pãpu-riseam (pã-pu-ri-seámŭ), pãpurisiri/pãpurisire (pã-pu-ri-sí-ri) – agudescu dipriunã (cu bushlu, cu mãna, cu lemnul, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); umplu di bãtear i; mpãrjinescu, ãmpãrjinescu, bat
{ro: a snopi în bătaie}
{fr: rouer de coups, battre}
{en: beat}
ex: vrea-l pãpuriseascã (vrea-l batã, vrea-lj da un shcop, unã pãparã) trã semnu

§ pãpurisit (pã-pu-ri-sítŭ) adg pãpurisitã (pã-pu-ri-sí-tã), pãpurisits (pã-pu-ri-sítsĭ), pãpu-risiti/pãpurisite (pã-pu-ri-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); mpãrjinat, ãmpãrjinat, bãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

snop

snop (snópŭ) sm snochi (snóchĭ) – unã mnatã (ligatã i niligatã) di hiri di earbã (di grãn, di lãludz, etc.); ligãturã di ndauã lucri di idyea soi adunati stres deadun; mãnuclju, mãnunclju, dimati
{ro: mănunchi, snop}
{fr: botte, faisceau, gerbe}
{en: bunch, bundle, sheaf}
ex: snochilji shidea arãspãndits pit agru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã