|
|
smacu
RO:putreziciune … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46004>2014-05-14 22:31:12.52753 »
smac
smac (smácŭ) sm pl(?) – harea (atsea) tsi-l fatsi un lucru (ma multu lemnul) tra s-hibã putrid; lucri (lemnu, palji, frãndzã, etc.) putridzãti; putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, trãhlã, trahtã, ciuruchi
{ro: putreziciune}
{fr: pourriture; bois pourri; chaume}
{en: rot, decay}
ex: unã mãnatã di smac (lemnu putrid), ascãpirã, shi anye foclu smac (smácŭ) sm pl(?)
alcechi/alceche
alcechi/alceche (al-cĭé-chi) sf alcechi (al-cĭéchĭ) – vas cu cari s-misurã grãnili; crinã, acrinã, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, stamboli
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: furtia di grãn ari patru alcechi
ciuruchi/ciuruche
ciuruchi/ciuruche (cĭu-rú-chi) sf ciuruchi (cĭu-rúchĭ) – catasta-sea tu cari s-aflã un lucru tsi ari putridzãtã (ari aludzãtã, s-ari aspartã, etc.); lugurii tsi easti putridã (aspartã, aludzãtã, etc.); ciuruclichi, putridzãnji, putridzãmi, putriganj, gãnji, trãhlã, smac
{ro: putreziciune, descompunere}
{fr: pourriture, corruption}
{en: rot, decay}
§ ciuruclichi/ciurucliche (cĭu-ru-clí-chi) sf ciuru-clichi (cĭu-ru-clíchĭ) – lugurii (carni, lemnu, cheali, etc.) tsi s-ari aspartã (ari putridzãtã, ari ciurutipsitã, etc.); ciuruchi, putridzãnji, putriganj, gãnji, smac
{ro: putregai, materie descompusă}
{fr: pourriture, matière décomposée}
{en: rot, decay}
ex: ma s-la perlji, ciuruclichea (chealea moartã, perlji tsi cad) s-curã
§ ciuruc (cĭu-rúcŭ) adg ciurucã (cĭu-rú-cã), ciuruts (cĭu-rútsĭ), adg ciurutsi/ciu-rutse (cĭu-rú-tsi) – tsi easti putrid (aspartu, aludzãt, etc.); shupliv, putrid, putridzãt
{ro: putred, stricat, descompus}
{fr: pourri, décomposé}
{en: rotten, decayed, decomposed}
§ ciurutipsescu (cĭu-ru-tip-sés-cu) vb IV ciurutipsii (cĭu-ru-tip-síĭ), ciurutipseam (cĭu-ru-tip-seámŭ), ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsiri/ciu-rutipsire (cĭu-ru-tip-sí-ri) – cher unã parti (i tuti) hãrli tsi am (putearea, mintea, etc.), di itia-a aushaticlui, (di itia-a atsilor tsi pãtsãi tu banã, etc.); mi nvicljedz sh-mi-aspargu cu anlji tsi trec; mi-aspargu, putridzãscu, etc.
{ro: degenera, putrezi, (se) strica}
{fr: dégénérer, pourrir, gâter}
{en: degenerate, rot, spoil}
ex: ciurutipsi (s-asparsi) lumea, ciurutipsirã (s-asparsirã) sh-prãvdzãli
§ ciurutipsit (cĭu-ru-tip-sítŭ) adg ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsits (cĭu-ru-tip-sítsĭ), ciurutipsiti/ciurutipsite (cĭu-ru-tip-sí-ti) – tsi ari chirutã hãrli tsi ari di itia-a atsilor pãtsãti (a chirolui tri treatsi, etc.); tsi s-ari nvicljatã i aspartã cu anjlji tsi tricurã; ciuruc
{ro: degenerat, putrezit, stricat}
crinã1
crinã1 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – vas cu cari s-misurã grãnili; acrinã, alcechi, stamboli, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, cuveli, cuvelji;
(expr: cap di crinã = cap di mulari (di tãgari, di grij, di shinic, etc.), om tsi sh-alãxeashti greu mintea, cãpos, napran, cap gros, pruclet, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: unã crinã di fãrinã; unã crinã cu shishi mplini di yin; tsi cap di crinã
(expr: cap gros) ari!
§ cãrinã1 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) – (unã cu crinã1)
§ acrinã (a-crí-nã) sf acrini/acrine (a-crí-ni) – (unã cu crinã1)
§ cuveali/cuveale (cu-veá-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)
§ cuveli/cuvele (cu-vé-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)
§ cuvelji/cu-velje (cu-vé-lji) sf cuvelji/cuvelje (cu-vé-lji) – (unã cu crinã1)
gãnji/gãnje
gãnji/gãnje (gắ-nji) sf pl – alumãchi uscati sh-cãdzuti di pi pom (cu cari s-aprindi lishor foclu); leamni putridi; trahtã, trãhlã, smac, putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, ciuruchi
{ro: vreascuri, putregaiuri}
{fr: ramilles, branches sèches et tombées, bois pourri}
{en: twigs, small rotten branches, rotten wood}
misurã1
misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn
§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}
§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj
§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)
§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;
shinic
shinic (shi-nícŭ) sn shinitsi/shinitse (shi-ní-tsi) – vas cu cari s-misurã (grãnili); crinã, acrinã, alcechi, tãgari, cutlã, usmac, cuveali, stamboli;
(expr: cap di shinic = atsel tsi sh-alãxeashti greu mintea; atsel tsi aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; cãpos, cap gros, pruclet, cap di crinã, cap di tãgari, cap di mulari, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: loai din pãzari un shinic (unã cutlã) di grãn
stamboli/stambole
stamboli/stambole (stam-bó-li) sf stambolj (stam-bóljĭ) – vas (di vãrã 20 litri) cu cari s-misurã (grãnili); crinã, acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, cuveali, shinic
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
tãgari/tãgare
tãgari/tãgare (tã-gá-ri) sf tãgãri (tã-gắrĭ) – vas cu cari s-misurã (grãnili); tãgar, crinã, acrinã, alcechi, shinic, stamboli, cutlã, cuveali, usmac;
(expr: cap di tãgari = un tsi sh-alãxeashti greu mintea; un tsi-nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di shinic (di crinã, mulari, grij, tungi, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: si scoalã s-lã caftã tãgarea (crina, shiniclu), tra s-misurã groshlji; alãchi di fundul di tãgari tuti lirili cãti avea; cap di tãgari (cap gros)
§ tãgar (tã-gárŭ) sn tãgãri (tã-gắrĭ) – (unã cu tãgari)
ex: un tãgar di cãrbunj virsarã tu mãngal
trãhlã
trãhlã (trắh-lã) sf trãhli/trãhle (trắh-li) – alumachi uscatã sh-cãdzutã mpadi di pi pom (cu cari s-aprindi lishor foclu); lumachi (lemnu, frãndzã, etc.) putridã; trahtã, gãnji, putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, smac, ciuruchi
{ro: vreasc, putregai}
{fr: ramilles, branche sèche et tombée, bois pourri}
{en: twigs, small rotten branches, rotten wood}
ex: ahtari lunjinã da shi trãhlili uscati
§ trahtã (tráh-tã) sf trahti/trahte (tráh-ti) shi trãhtsã (trắh-tsã) – (unã cu trãhlã)
ex: trahta scãntiljadzã noaptea; trahta nu da cãldurã