DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

damcã1

damcã1 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – urmã icã semnu (multi ori di murdãrii, alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; batã, liche, minghinadã;
(expr: fac damcã = alas s-chicã (s-cadã, si s-facã) unã damcã (di murdãrii) pri un lucru; chic, lirusescu, dãmcusescu)
{ro: pată}
{fr: marque, empreinte, tache}
{en: stain, spot, speck}
ex: damcã (minghinadã) di sãndzi; laptili alasã pi scafã dãmtsi, dãmtsi…; stranj cu dãmtsi; li featsi damcã
(expr: li chicã) stranjili

§ dãmcu-sescu1 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – fac s-cadã dãmtsi pi tsiva; ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; chicusescu, chic, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher, souiller, salir}
{en: stain, spot}
ex: li dãmcusish (li chicash, li lãvushish)

§ dãmcusit1 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusiti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – ncãrcat, chicusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché, souillé, sali}
{en: stained}

§ dãmcusiri1/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru s-dãmcuseashti; ncãrcari, chicusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de tacher, de souiller, de salir}
{en: action of staining}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu li spilã ghini cãmeshli ma li ngãlã; nji si ngãlã (nji si lãi shi ciufuli di nilari) perlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lerã

lerã (lé-rã) sf leri/lere (lé-ri) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie, jeg}
{fr: saleté, souillure}
{en: dirt}
ex: stranj cu lerã (damcã, minghinadã); fesea acãtsã lerã (murdãrilji); ari lera pi zvercã di un dzeadit; acatsã lerã cã nu s-la ghini cu sãpunea

§ liros (li-rósŭ) adg liroasã (li-rŭá-sã), lirosh (li-róshĭ), liroasi/liroase (li-rŭá-si) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lerã (lãvushii); murdar, atsal, lãvos, ntroc, troc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: tsi bileai ai di imnji ashi liroasã?

§ pishliros (pish-li-rósŭ) adg pishliroasã (pish-li-rŭá-sã), pishlirosh (pish-li-róshĭ), pishliroasi/pishliroase (pish-li-rŭá-si) – (unã cu liros)
ex: tsã easti-agunos s-mutreshti la pishliroasa-atsea

§ lirusescu (li-ru-sés-cu) (mi) vb IV lirusii (li-ru-síĭ), liruseam (li-ru-seámŭ), lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lerã; ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdă-ri}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu shtiu di-iu mi lirusii ahãt

§ lirusit (li-ru-sítŭ) adg lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusits (li-ru-sítsĭ), lirusiti/lirusite (li-ru-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãr-yit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: cãndu-l vidzu cum eara armãtusit shi lirusit (cu stranji lãi murdari, ncãrcati), s-aspãre di nãs

§ lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) sf lirusiri (li-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

liche

liche (li-chĭé) sm lichedz (li-chĭédzĭ) – urmã icã semnu di murdãrii (multi ori alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat, etc.); atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; batã, damcã, minghinadã, lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, lãvilji, lãvushii, smagã
{ro: pată, murdărie}
{fr: tache, saleté}
{en: stain, dirt}
ex: lji s-avea faptã lechea (murdãrilja, lera) di un dzeadzit; u deadi s-lji curã lechea (lera)

§ lichisescu (li-chi-sés-cu) (mi) vb IV lichisii (li-chi-síĭ), lichiseam (li-chi-seámŭ), lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisi-ri/lichisire (li-chi-sí-ri) – ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; ncarcu, murdãripsescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: păta, murdări}
{fr: souiller, tacher, salir}
{en: stain, dirty, soil}

§ lichisit (li-chi-sítŭ) adg lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisits (li-chi-sítsĭ), lichisiti/lichisite (li-chi-sí-ti) – ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat, murdărit}
{fr: souillé, taché, sali}
{en: stained, soiled}

§ lichisiri/lichisire (li-chi-sí-ri) sf lichisiri (li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta, de a murdări; pătare, murdărire}
{fr: action de souiller, de tacher, de salir}
{en: action of staining, of soiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãryescu

mãryescu (mãr-yés-cu) (mi) vb IV mãryii (mãr-yíĭ), mãryeam (mãr-yĭámŭ), mãryitã (mãr-yí-tã), mãryiri/mãryire (mãr-yí-ri) – l-fac pri cariva si s-umplã di murdãrilji; mãrghescu, mãrghisescu, smãryescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, lirusescu, chicusescu, chic, sufrusescu (un stranj)
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: dintsãlj s-mãryescu (lãescu, lirusescu); nu ti mãryea (ncãrca); s-mãryi (si ncãrcã; icã, s-featsi tut sufri) stranjlu

§ mãryit (mãr-yítŭ) adg mãryitã (mãr-yí-tã), mãryits (mãr-yítsĭ), mãryiti/mãryite (mãr-yí-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji; mãrghit, mãrghisit, smãryit, ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, lirusit, murdãripsit, sufrusit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: mãryit (murdãripsit) di avinaticlu vãtãmat

§ mãryiri/mãryire (mãr-yí-ri) sf mãryiri (mãr-yírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti tsiva; mãrghiri, mãrghisiri, smãryiri, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichi-siri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, lirusiri, murdãripsiri, sufrusiri
{ro: acţiunea de a murdări; murdărire}
{fr: action de salir, de souiller}
{en: action of soiling}

§ mãrghescu (mãr-ghĭés-cu) (mi) vb IV mãrghii (mãr-ghíĭ), mãrgheam (mãr-ghĭámŭ), mãrghitã (mãr-ghí-tã), mãrghiri/mãrghire (mãr-ghí-ri) – (unã cu mãryescu)

§ mãrghit (mãr-ghítŭ) adg mãrghitã (mãr-ghí-tã), mãrghits (mãr-ghítsĭ), mãrghiti/mãrghite (mãr-ghí-ti) – (unã cu mãryit)
ex: stranjli tuti li ari mãrghiti (sufrusiti, nu-lj sta ghini)

§ mãrghi-ri/mãrghire (mãr-ghí-ri) sf mãrghiri (mãr-ghírĭ) – (unã cu mãryiri)

§ mãrghisescu (mãr-ghi-sés-cu) (mi) vb IV mãrghisii (mãr-ghi-síĭ), mãrghiseam (mãr-ghi-seámŭ), mãrghisitã (mãr-ghi-sí-tã), mãrghisiri/mãrghisire (mãr-ghi-sí-ri) – (unã cu mãryescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murdar

murdar (mur-dárŭ) adg murdarã (mur-dá-rã), murdari (mur-dárĭ), murdari/murdare (mur-dá-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, birbati, cãrnjidã, puvunjos, bashur, bashurcu, mãscãrã
{ro: murdar}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: easti om murdar

§ murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) sf murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrlãchi, nicurãtea-tsã, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}

§ murdãrii/murdãrie (mur-dã-rí-i) sf murdãrii (mur-dã-ríĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãr-lichi/murdãrliche (mur-dãr-lí-chi) sf murdãrlichi (mur-dãr-líchĭ) – (unã cu murdãrilji)
ex: mari murdãrlichi

§ murdãr-lãchi/murdãrlãche (mur-dãr-lắ-chi) sf murdãrlãchi (mur-dãr-lắchĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãripsescu (mur-dã-rip-sés-cu) (mi) vb IV murdãripsii (mur-dã-rip-síĭ), murdãripseam (mur-dã-rip-seámŭ), murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) – l-fac pri cariva si s-umplã di murdãrilji; ncarcu, lichisescu, lirusescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}

§ murdãripsit (mur-dã-rip-sítŭ) adg murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdã-ripsits (mur-dã-rip-sítsĭ), murdãripsiti/murdãripsite (mur-dã-rip-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, etc.
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}

§ murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) sf murdãripsiri (mur-dã-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti cariva i tsiva; ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncarcu2

ncarcu2 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – umplu pri cariva i tsiva cu murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncarcu, ancarcu, carcu, murdãripsescu, lãvushescu, lãvãshescu, mãryescu, smãryescu, lirusescu, lichisescu, dãmcusescu, ngãledz, chic
{ro: murdări, împodobi}
{fr: salir; parer}
{en: soil, make someone dirty; adorn}
ex: va vã ncãrcats (va vã lãvushits, murdãripsits) di lãschi; mi ncãrcai di muzgã

§ ncãrcat2 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrca-ti/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, murdãripsit, lãvushit, lãvãshit, mãryit, smãryit, lichisit, lirusit, dãmcusit, ngãlisit, chicat
{ro: murdărit, împodobit}
{fr: sali, souillé; paré}
{en: soiled; adorned}
ex: lalã-su ncãrcat (mãryit, lãvushit, mplin) di sãndzi

§ ncãrcari2/ncãrcare (ncãr-cá-ri) sf ncãrcãri (ncãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva i cariva; ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, murdãripsiri, lãvushiri, lãvãshiri, mãryiri, smãryiri, lichisiri, lirusiri, dãmcusiri, ngãlisiri, chicari
{ro: acţiunea de a murdări, de a împodobi; murdărire, împodobire}
{fr: action de salir; de parer}
{en: action of soiling, of making someone dirty; of adorning} nincãrcat2 (nin-cãr-cátŭ) adg nin-cãrcatã (nin-cãr-cá-tã), nincãrcats (nin-cãr-cátsĭ), nincãrcati/nin-cãrcate (nin-cãr-cá-ti) – tsi nu easti murdar; tsi nu s-ari mur-dãripsitã; nimurdãripsit, nilãvushit, nilãvãshit, nimãryit, nismãryit, nilichisit, nilirusit, nidãmcusit, ningãlisit, nichicat
{ro: nemurdărit}
{fr: qui n’est pas sali, qui n’est pas souillé}
{en: that is not soiled, not made dirty}

§ nincãrcari2/nincãrcare (nin-cãr-cá-ri) sf nincãrcãri (nin-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncarcã tsiva i cariva; nimurdãripsiri, nilãvushiri, nilãvãshiri, nimãryiri, nismãryiri, nilichisiri, nilirusiri, nidãmcusiri, ningãlisiri, nichicari
{ro: acţiunea de a nu murdări; nemurdărire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

putusescu

putusescu (pu-tu-sés-cu) (mi) vb IV putusii (pu-tu-síĭ), putuseam (pu-tu-seámŭ), putusitã (pu-tu-sí-tã), putusiri/putusire (pu-tu-sí-ri) – ncarcu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări, mânji}
{fr: barbouiller, souiller}
{en: dirty, soil}

§ putusit (pu-tu-sítŭ) adg putusitã (pu-tu-sí-tã), putusits (pu-tu-sítsĭ), putusiti/putusite (pu-tu-sí-ti) – ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit, mânjit}
{fr: barbouillé, souillé}
{en: soiled}

§ putusiri/putusire (pu-tu-sí-ri) sf putusiri (pu-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, mãryiri, smãryiri, mur-dãripsiri
{ro: acţiunea de a murdări, de a mânji; murdărire, mânjire}
{fr: action de barbouiller, de souiller}
{en: action of soiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã