DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

slut

slut (slútŭ) adg slutã (slú-tã), sluts (slútsĭ), sluti/slute (slú-ti) – cari ari unã vidzutã (slupi) tsi nu u-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; urãt, urut, salchiu, taxes
{ro: urât}
{fr: laid}
{en: ugly}
ex: ari un ficior slut (urãt)

§ slutichi/slutiche (slu-tí-chi) sf slutichi (slu-tíchĭ) – catandisea-a atsilui cari easti slut; harea tsi-l fatsi pri cariva s-aspunã slut; urãteatsã, urãtsami, uruteatsã, urutsami, urteatsã, urtsami
{ro: urâţenie}
{fr: laideur}
{en: ugliness}

§ slutsãscu (slu-tsãs-cu) vb IV slutsãi (slu-tsắĭ), slutsam (slu-tsámŭ), slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) – fac tsiva tra s-hibã slut; urãtsãscu, urutsãscu, urtsãscu
{ro: urâţî}
{fr: faire ou devenir laid}
{en: uglify, make or become ugly}

§ slutsãt (slu-tsắtŭ) adg slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãts (slu-tsắtsĭ), slutsãti/slutsãte (slu-tsắ-ti) – tsi s-ari faptã slut; urãtsãt, urutsãt, urtsãt
{ro: urâţât}
{fr: fait ou devenu laid}
{en: uglified, made ugly}

§ slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) sf slutsãri (slu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adarã slut; urãtsãri, urutsãri, urtsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciurigat

ciurigat (cĭu-ri-gátŭ) adg ciurigatã (cĭu-ri-gá-tã), ciurigats (cĭu-ri-gátsĭ), ciurigati/ciurigate (cĭu-ri-gá-ti) – cu truplu shi cicioarli shutsãti shi strãmbi; shutsãt, arushutsãt, strãmbu, sãcãtinã, slut
{ro: sucit}
{fr: tordu, tors, tortueux}
{en: crooked, tortuous}
ex: imnã ciurigatã (strãmbã, cu cicioarli strãmbi); ciurigatlu (strãmbul, slutlu) atsel nu-l voi dip

§ ciurigari/ciurigare (cĭu-ri-gá-ri) sf ciurigãri (cĭu-ri-gắrĭ) – strãmbari di cicioari
{ro: sucirea de trup, de picioare}
{fr: déformation du corps et des jambes}
{en: twisting of body or legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mostru

mostru (mós-tru) sm, sf, adg mostrã (mós-trã), moshtri (mósh-tri), mostri/mostre (mós-tri) –
1: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu;
2: hiintsã dit pirmiti tsi s-amintã cu un trup adrat dit pãrtsã di om amisticati cu pãrtsã di prãvdzã; lamnji, lami, stihiu, zmeu; (fig: mostru = om slut, tsi s-ari amintatã cu multi cusururi trupeshti shi sufliteshti)
{ro: zmeu, balaur, monstru}
{fr: dragon, monstre}
{en: dragon, monster}
ex: mostrul (lamnja, stihiulu) cu 12 di guri; easti unã mostrã (slutã) trã nivideari; ma ghini featã mãrtatã cu Mostrul (hiintsa urutã dit pãrmiti, parti om, parti agrimi), macã ashi-lj fu ursitã s-hibã; sh-nãsã mostra (murdara, uruta), agãrshi cãti feci mini trã nãsã; el mostrul (urutlu) s-nji dzãcã a njia ahtãri mãscãrlichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mushat1

mushat1 (mu-shĭátŭ) adg mushatã (mu-shĭá-tã), mushats (mu-shĭátsĭ), mushati/mushate (mu-shĭá-ti) – harea tsi fatsi unã hiintsã i un lucru s-aibã unã videari tsi u-ariseashti ocljul; harea tsi u-ari boatsea i cãnticlu a curi avdzãri u-ariseashti ureaclja; harea tsi u-ari unã anjurizmã s-u-ariseascã narea-a omlui; undzit, harish, pripsit, ligat;
(expr:
1: tser mushat = tser sirin, dzuã cu soari;
2: am cundilj mushat = ngrãpsescu zboarã, isturii, cãntitsi, etc. mushati;
3: (featã) mushatã ca steaua (luna, soarili, lutseafirlu, etc.); (featã) mushatã ca s-u beai tu cupã (scafã); (featã) mushatã ca sã-lj ljai caplu (s-tsã lja ocljilj; s-tsã cheri mintea; cum cu grailu nu s-aspuni, etc.) = (featã) tsi easti multu mushatã, ca dit pirmithi;
4: Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Dultsea-a Loclui, etc.;
5: Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni = ficior multu mushat sh-gioni dit pirmithili armãneshti, multi ori ficior di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Ficior Aleptu)
{ro: frumos}
{fr: beau, joli}
{en: beautiful}
ex: vidzui nã featã mushatã; cãnta un cãntic mushat; easti loc mushat trã oaspits, sh-trã dushmanj mushat murmintu; mushatã ca nã dzãnã; cu mushatlu-a lui cundilj
(expr: cu scriarea-a lui mushatã); scrii multu mushat; lu arisescu mushatili (featili mushati); un tinir si-l beai tu scafã, ahãt mushat
(expr: un tinir tsi easti multu mushat)

§ mushat2 adv – faptu cu hari tra s-ariseascã ocljul (ureaclja, mintea, etc.); undzit, harish, pripsit, ligat
{ro: frumos}
{fr: joliment}
{en: beautifully, nicely}
ex: tsi mushat ascapitã soarili; s-aspilã, ghini, mushat; pri mini, stranjili-nj sta mushat (nj-yin ghini, nji s-uidisescu, nj-undzescu ghini)

§ mushitic (mu-shi-tícŭ) adg mushiticã (mu-shi-tí-cã), mushitits (mu-shi-títsĭ), mushititsi/mushititse (mu-shi-tí-tsi) – njic sh-mushat; zbor tsi s-dzãtsi ma multu trã hãidipsiri a unui njic cã easti mushat; mushutic, mushiticãz
{ro: frumuşel}
{fr: joliet, joli, gentil}
{en: beautiful, nice}
ex: si sh-adunã suflitlu shi s-plãngã mushutica (fitica njicã sh-mushatã); shoaric mushutic (njic sh-mushat); nã niveastã mushiticã; ficior mushitic (mushat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãcat

sãcat (sã-cátŭ) adg sãcatã (sã-cá-tã), sãcats (sã-cátsĭ), sãcati/sãcate (sã-cá-ti) – tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc. (un i dauãli, ntreg i unã parti); sicat, ciungu, ciulac, cuciub, shbut, olug, ulog, ncãrãgat, cãrãgat, dãmlusit, chicutat, etc.
{ro: infirm, ciung, olog}
{fr: estropié, infirme}
{en: crippled, invalid, one-armed}
ex: easti sãcat di mãnã; easti sãcat di-un cicior; armasi sãcat di cãndu-l pliguirã la mãnã; tsi u-adrash ashi sãcatã?

§ sãcãtipsescu (sã-cã-tip-sés-cu) (mi) vb IV sãcãtipsii (sã-cã-tip-síĭ), sãcãtipseam (sã-cã-tip-seámŭ), sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) – cu-atseali tsi-adar, armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat; nsãcãtedz, dãmlusescu, uludzescu, cãrag, ncãrag; (fig: sãcãtipsescu (un lucru) = l-fac un lucru s-aibã un mãhãnã, aspargu un lucru)
{ro: schilodi, mutila}
{fr: estropier, rendre infirme}
{en: cripple, maim, mutilate}
ex: l-sãcãtipsii stranjlu (fig: lu-asparshu)

§ sãcãtipsit (sã-cã-tip-sítŭ) adg sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsits (sã-cã-tip-sítsĭ), sãcãtipsiti/sãcãtipsite (sã-cã-tip-sí-ti) – tsi easti faptu s-armãnã sãcat; tsi ari armasã cu-unã cusuri; nsãcãtat, dãmlusit, uludzit, cãrãgat, ncãrãgat
{ro: schilodit, mutilat}
{fr: estropié, rendu infirme}
{en: crippled, maimed, mutilated}

§ sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) sf sãcãtipsiri (sã-cã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãcãtipsit; nsãcãtari, dãmlusiri, uludziri, cãrãgari, ncãrãgari
{ro: acţiunea de a schilodi, de a mutila; schilodire, mutilare}
{fr: action d’estropier, de rendre infirme}
{en: action of crippling, of maiming, of mutilating}

§ sãcãtlichi/sãcãtliche (sã-cãt-lí-chi) sf sãcãtlichi (sã-cãt-líchĭ) – harea (cusurea, catmerea) tsi u-ari omlu sãcat; atsea (bãteari multã, tãljari di mãnã i cicior, etc.) tsi-lj si fatsi a unui tra s-armãnã sãcat; sãcãtlãchi, cusuri, catmeri, mãhãnã, mãrdai, smãrdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

salchiu

salchiu (sal-chíŭ) adg salchii/salchie (sal-chí-i), salchii (sal-chíĭ), salchii (sal-chíĭ) – tsi nu easti mushat tu videari; tsi easti urut di nu pots s-lu vedz ãn fatsã; tsi easti agnusos sh-ti fatsi s-lu-aurãshti; aurãt, urãt, urut, slut, taxes
{ro: urâcios, odios}
{fr: odieux, détestable}
{en: odious}
ex: cu salchiulu (urutlu) atsel, nu pot s-alãxescu dauã zboarã

§ sanchiu (san-chíŭ) adg sanchii/sanchie (san-chí-i), sanchii (san-chíĭ), sanchii (san-chíĭ) – (unã cu salchiu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

taxes

taxes (tac-sésŭ) adg taxesã (tac-sé-sã), taxesh (tac-séshĭ), taxesi/ta-xese (tac-sé-si) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; urãt, urut, slut, salchiu, arãu
{ro: urât}
{fr: laid}
{en: ugly}
ex: avem unã eapã taxesã (urãtã, slabã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

urãt1

urãt1 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; chiro ncljis, ntunicat, arcuros, cu ploai i cu neauã; tsi easti arãu (lai, slab); urut, slut, taxes, salchiu, slab, lai; (fig:
1: urãt ca loclu; urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt;
2: nj-easti urãt; nu nj-aflu loclu di urãt = nji s-aurashti cã nu-am tsiva s-fac tra sã-nj treacã oara; bizirsescu, mi plictisescu, mi siclitsescu)
{ro: urât, urâcios, odios, rău}
{fr: laid, affreux, odieux, mauvais}
{en: ugly, hideous, odious, wicked, bad}
ex: multu urãt easti; eara adratã s-amparã urãtã (slutã), tra s-nu u cunoascã; poati s-lipseascã tu-unã oarã urãtã (lai, slabã, greauã); minduirli-atseali ma urãti (slabi, lãi); eara urãt ca loclu
(expr: multu urãt); nu grirã zbor urãt (slab, lai) tr-amirãlu

§ urãteatsã (u-rã-teá-tsã) sf urãtets (u-rã-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva (i tsiva) s-aspunã urãt; catandisea-a atsilui cari easti urãt; cariva (tsiva) tsi easti urãt; uruteatsã, urãtsami, urutsami, urteatsã, urtsami, slutichi, slãbintsã, lãeatsã; (fig: urãteatsã = (i) lucru multu-arushinos; (ii) cariva (tsiva) tsi easti urãt)
{ro: urâţenie, răutate}
{fr: laideur, méchanceté, méfait, vilenie}
{en: ugliness, wi-ckedness, misdeed, meanness}
ex: featsish mari urãtets (lãets); napa-i vãrnã urãteatsã (lãeatsã)?; urãtetsli (lãetsli) nu s-curmarã

§ urãtsami/urãtsame (u-rã-tsá-mi) sf urãtsãnj (u-rã-tsắnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: ts-aflash featã s-badz di cali, s-lja urãtsamea-a loclui

§ urãciuni2/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: urãciunea (urãteatsa) a ficiorlor easti cunuscutã tu tutã hoara; cu urãciunea (fig: atsea sluta, feata-atsea urutã) va si nsoarã?

§ urãtsãscu (u-rã-tsãs-cu) vb IV urãtsãi (u-rã-tsắĭ), urãtsam (u-rã-tsámŭ), urãtsãtã (u-rã-tsắ-tã), urãtsãri/urãtsãre (u-rã-tsắ-ri) – mi-adar urãt; fac tsiva tra s-hibã urãt; urutsãscu, urtsãscu, slutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn