DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sitã1

sitã1 (sí-tã) sf siti/site (sí-ti) – hãlati cu unã soi di tsisãturã di sirmi di metal i pãndzã cu guvi njits, cu cari sã ntsernu lucri ca muljituri (dzãmuri), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri (cupriili) tsi s-aflã amisticati tu eali; tsir, dirmonj;
(expr:
1: lu-adar un lucru sitã = lu-adar un lucru guvi-guvi, di sh-u-adutsi cu sita;
2: bag sitã; trec prit tsir shi prit sitã = caftu (mutrescu, etc.) cu multã cãshtigã; sitãxescu, sãtãxescu, xitãxescu, xitãsescu;
3: tricut prit tsir sh-prit sitã = (i) xitãxit (sitãxit, cãftat, mutrit, etc.) cu multã cãshtigã, multu di multu; (ii) tricut prit multi tu banã, pãtsãti sh-nipãtsãti; alãgat prit multi locuri;
4: portu apa cu sita = l-fac un lucru ncot;
5: hiu ntsirnut cu sitã di mitasi = hiu fin, ndilicat, pripsit, livendu, gioni, babagean)
{ro: sită}
{fr: sas, tamis}
{en: sieve}
ex: unã eapã durdurã, cari da di sã scuturã, lumea tutã-aspulbirã (angucitoari: sita); nã mulari buturã, tru-amari si scuturã (angucitoari: sita); fãrina u ntsirnem cu sita; ntsearnã cu sita-atsea buna; ved ca prit sitã; sh-tini vãsilje, ma sh-io ntsirnut hiu cu sitã di mãtasi
(expr: hiu pripsit, babagean, gioni); bãgarã sitã
(expr: s-bãgarã sã xitãxeascã cu multã cãshtigã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsir1

tsir1 (tsírŭ) sn tsiri/tsire (tsí-ri) shi tsiruri (tsí-rurĭ) – hãlati cu unã soi di tsisãturã di sirmi di metal, pãndzã cu guvi njits icã tiniche cu guvi, prit cari s-trec lucri ca muljituri (dzãmuri), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri (cupriili) tsi s-aflã amisticati tu eali; sitã, dirmonj;
(expr:
1: lu-adar un lucru tsir = lu-adar un lucru guvi-guvi, di sh-u-adutsi cu tsirlu;
2: trec prit tsir shi prit sitã = (i) xitãxescu (sitãxescu, caftu, mutrescu, etc.) cu multã cãshtigã, multu di multu, tra s-aflu cã cariva nu-ari tsiva pri el, icã nu-ari faptã tsiva; (ii) trec prit multi tu banã, pãtsãti sh-nipãtsãti; alag prit multi locuri;
3: portu apa cu tsirlu = l-fac un lucru ncot; nu fac tsiva;
4: cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã)
{ro: ciur, sită}
{fr: crible}
{en: sieve, screen}
ex: unã eapã buturã, tu-amari si scuturã (angucitoari: tsirlu); ca s-l-adarã tsiri nali; tricui prit tsir shi prit sitã
(expr: fui cãftat multu di multu s-nu portu tsiva cu mini); nj-featsi truplu tsir
(expr: guvi-guvi, ca tsirlu); apã cu tsirlu vai portu
(expr: nu vai fac tsiva) la numta-a ta; s-lja tsirlu tu mãnã shi s-pruscucheascã calea; s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ ntsernu (ntsér-nu) vb III shi II ntsirnui (ntsir-núĭ), ntsirneam (ntsir-neámŭ), ntsirnutã (ntsir-nú-tã), ntsearniri/ntsear-nire (ntseár-ni-ri) shi ntsirneari/ntsirneare (ntsir-neá-ri) – trec prit tsir (sitã, dirmonj) un lucru ca muljiturã (dzamã), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri tsi s-aflã amisticati tu eali; sitãxescu;
(expr:
1: ntsernu (ghini) = caftu, mutrescu, bag oarã cu cãshtigã, xitãxescu;
2: lu ntsernu pri shcop = acats s-lu bat ghini, s-lji dau un shcop sãnãtos;
3: mi ntsirnui cu sitã di mãtasi = mi-amintai dishteptu, gioni;
4: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã; = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari)
{ro: cerne}
{fr: bluter, cribler}
{en: sift, screen}
ex: ntsearnã (s-trets prit sitã) fãrina cã noi va sã ntsirnem (tritsem prit sitã) bubota; nica nu nvitsã si ntsearnã; tserlu ntsearnã minutã ploai; lu ntsirnui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xetasi/xetase

xetasi/xetase (csé-ta-si) sf xetasi (csé-tasĭ) – mutrirea (cãftarea) tsi s-fatsi cu multã cãshtigã a unui lucru, tra si s-aflã tamam tsi easti (cum lucreadzã, etc.); ntribãrli tsi-lj si bagã a unui tra si s-aflã tsi cunoashti (tsi mindueashti, tsi shtii, etc.); exetasi, setasi, ispit, xitãxiri, sãtãxiri, sitãxiri, discuseari, discãrfusiri
{ro: examen, examinare, cercetare}
{fr: examen, recherche, investigation}
{en: research; investigation}
ex: featsim xetasea-a lui (l-mutrim, lu ntribãm, lu discusum)

§ exetasi/exetase (ec-sé-ta-si) sf exetasi (ec-sé-tasĭ) – (unã cu xetasi)

§ setasi/setase (sé-ta-si) sf setasi (sé-tasĭ) – (unã cu xetasi)

§ sitã2 (sí-tã) sf siti/site (sí-ti) – (unã cu xetasi)

§ xitãxescu (csi-tãc-sés-cu) vb IV xitãxii (csi-tãc-síĭ), xitãxeam (csi-tãc-seámŭ), xitãxitã (csi-tãc-sí-tã), xitãxi-ri/xitãxire (csi-tãc-sí-ri) – mutrescu cu multã cãshtigã un lucru tra sã nvets cum easti (tsi easti, cum lucreadzã, ma s-hibã bun, etc.); trec un lucru ca prit sitã; trec prit tsir shi prit sitã; lu ntreb cariva (l-discos, l-discãrfusescu) tra s-aflu tsi shtii (tsi tsãni ascumtu sh-nu va sã spunã, ma sã shtibã tsiva, etc.); xitãsescu, sitãxescu, sãtãxescu, discos, discãrfusescu
{ro: examina, cerceta}
{fr: examiner, s’informer}
{en: examin, search, get information}
ex: u xitãxi la pãzari (u mutri ghini cãndu fãtsea pãzarea); lu xitãxii ghini

§ xitãxit (csi-tãc-sítŭ) adg xitãxitã (csi-tãc-sí-tã), xitãxits (csi-tãc-sítsĭ), xitãxiti/xitãxite (csi-tãc-sí-ti) – tsi easti mutrit cu sãshtigã di cariva (tra s-lu-aflã tsi shtii, cari easti, tsi tsãni ascumtu sh-nu va s-dzãcã i si s-veadã, etc.); xitãsit, sitãxit, sãtãxit, discusut, discãrfusit
{ro: examinat, cercetat}
{fr: examiné, informé}
{en: examined, searched}

§ xitãxiri/xitãxire (csi-tãc-sí-ri) sf xitãxiri (csi-tãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xitãxeashti; xitãsiri, sitãxiri, sãtãxiri, discuseari, discãrfusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn