DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adeti/adete

adeti/adete (a-dé-ti) sf adets (a-détsĭ) shi adeturi (a-dé-turĭ) – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; aradã, nvitsãturã, areu, datã, mor, sinithii, sinitisi, sistimã, zãconi
{ro: obicei, tradiţie}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: avea adetea si s-toarnã sh-la noi; cum i-adetea (arada, areulu) la armãnj; featili tsi nu tsãn adetsli (arãdzli, areurli); armãnjlji dit Pindu tsãnurã multi adets di tru aushatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

areu1

areu1 (a-réŭ) sn areuri (a-ré-urĭ) –
1: arada nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori (idyea soi) a idyiului lucru; reu, adeti, cumpiti, mor, murari, datã, sistimã, sinitisi, sinitii, zãconi, tabieti;
2: purtari, apucãturã, hui, reu
{ro: obicei, tradiţie; purtare, apucături}
{fr: coutume, habitude; comportement}
{en: custom, tradition; behavior, manners}
ex: areurli (adetsli) armãneshti; areurli (apucãturli, huili) fureshti; nu-ari buni areuri (hui); sivdaea-i ambutsitã di areuri (adets, zãconj) di zãmani; vedz alti areuri (arãdz), alti adets; ciudisits di mushiteatsa shi di areurli a ljei atseali aleapti

§ reu1 (réŭ) sn reuri (ré-urĭ) – (unã cu areu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dat3

dat3 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi;
2: lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); borgi, sartsinã, hreu, hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi
{ro: obicei, tradiţie, datorie, obligaţie}
{fr: coutume, habitude, devoir, obligation}
{en: custom, tradition, duty, obligation}
ex: ashi-i datlu armãnescu (adetea armãneascã); datlu-a meu (borgea-a mea) di nvitsãtor; datlu, borgea-a dascalui; dat avets (avets ipuhreusea, adetea easti) ca s-nã meashtits; prindi s-tsã fats datlu (borgea, hreusea)

§ datã3 (dá-tã) sf fãrã pl – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; dat, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: cum easti data (adetea) a loclui

§ datinã (dá-ti-nã) sf datinj (dá-tinjĭ) – aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: datină, tradiţie}
{fr: coutume}
{en: custom, tradition}
ex: ashi lã suntu datinjli (adetsli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huchi/huche

huchi/huche (hú-chi) sf huchi (húchĭ) – unã tabieti nvitsatã (cã-tivãrãoarã urutã, lai, slabã) dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-ari amintatã); uchi, hui, adeti, nvets, anvets, tabieti, idiomã, idiumã, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: arauã huchi (adeti, sinitii, hui) a tãtãnjlor; tru aushatic nu poati si-sh alasã huchea (haractirlu); huchi arauã (tabieti, nvets arãu)

§ uchi1/uche (ú-chi) sf uchi (úchĭ) – (unã cu huchi)
ex: calu-a vostru easti bun, ma ari nã uchi (adeti slabã, hui), iu veadi arinã s-tãvãleashti

§ hui1/hue (hú-i) sf hui (húĭ) shi huiuri (hú-ĭurĭ) – unã huchi (ma multili ori nibunã, slabã, arauã) nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, aradã, idiomã, idiumã, etc.; cusuri, mãrdai, catmeri, mãhãnã
{ro: obicei prost, nărav}
{fr: habitude (en mauvaise part)}
{en: bad habit}
ex: easti om cu huiuri (tabiets slabi)

§ huilã (huĭ-lắ) adg huiloanjii/huiloanje (huĭ-lŭá-nji), huiladz (huĭ-ládzĭ), huiloanji/huiloanje (huĭ-lŭá-nji) – (cal) tsi ari hui slabi, tsi minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.; uchealiu, uchios, tabietlã, jindaric, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: qui a une mauvaise habitude; (cheval) rebours; qui a un vice redhibitoire}
{en: restive; who has a bad habit; vicious; who has a redhibitory defect}
ex: uricljatlu easti huilã (vitsearcu, tabietlã)

§ uchealiu (u-chĭa-líŭ) adg uchealii/uchealie (u-chĭa-lí-i), uchealii (u-chĭa-líĭ), uchealii (u-chĭa-líĭ) – (unã cu huilã)
ex: nu ncalic mini un cal uchealiu (cu hui, vitsearcu)

§ uchios (u-chĭósŭ) adg uchioasã (u-chĭŭá-sã), uchiosh (u-chĭóshĭ), uchioa-si/uchioase (u-chĭŭá-si) – (unã cu huilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

idiomã

idiomã (i-di-ó-mã) sf idiomati/idiomate (i-di-ó-ma-ti) – unã tabieti nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-amintã); idiumã, uchi, huchi, hui, adeti, nvets, anvets, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: om cu slabã idiomã (cu slabi hui, cu slab haractir); multi idiomati (tabiets, haractiri) la oaminj

§ idiumã (i-dí-u-mã) sf idiomati/idiomate (i-di-ó-ma-ti) – (unã cu idiomã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mor2

mor2 (morŭ) sn pl(?) – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã tabieti nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; murari, adeti, areu, datã, sinitisi, sinitii, sistimã, cumpiti, zãconi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom}
ex: morlu (areurli) i adetsli di farã; adetsli i morlu di la ginsea a noastrã; aushaticlu spuni tsi mor i adeti s-featsi; limba sh-morlu-a nostru

§ murari/murare (mu-rá-ri) sf murãri (mu-rắrĭ) – (unã cu mor2)
ex: moashili mor (mor1 = lji ncljid ocljilj), sh-cu moartea-a lor lja tu murmintu tutã shtirea sh-murarea (adetsli) a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

searã

searã (seá-rã) sf seri (sérĭ) – partea-a dzuãljei di cãtã tu bitisitã, dupã tsi sã ntunicã sh-pãnã tu oara tsi s-dutsi omlu s-doarmã;
(expr: bunã seara, bunã-vã seara, searã bunã, etc. = urari tsi s-fatsi cãndu s-andãmusescu oaminjlji seara, cã la dispãrtsãri s-dzãtsi “noapti bunã”)
{ro: seară}
{fr: soir}
{en: evening}
ex: astã-searã, ascãpai; pristi nãsi-arucã brumã lundzi seri; eara searã oarã; mãcarã tsi mãcarã shi pita tsi armasi u scularã ti seara; cãtrã searã vinji la noi di nã vidzum; aeri seara (seara di-aeri) dzãsim cã va n-adunãm aestã searã (seara di adzã, tsi yini, asãndzã); vinji la noi, aestã searã, aeri seara sh-aoaltari searã; avea sistimã ahtari, cã vdzea cati searã, cãtu-ntunica; lucrul di seara s-nu lu-alash trã mãni; nu shtii dimneatsa tsi ti-ashteaptã seara

§ asearã (a-seá-rã) adv
1: seara di nãinti di dzua di asãndzã; aeri seara; asara;
2: dzua di aeri; aeri;
(expr: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro; tsi agãrshashti multu)
{ro: aseară, ieri}
{fr: hier soir. hier}
{en: yesterday evening. yesterday}
ex: asearã eara arcoari; asearã (aeri) shi aeri seara (asearã) fum aoa; ne tsi mãcã asearã nu sh-adutsi aminti
(expr: easti un om tsi agãrshashti multu)

§ asarã (a-sá-rã) adv – (unã cu asearã)

§ astã-searã (as-tã-seá-rã) adv – seara tsi yini tu dzua tsi zburãm; seara tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; astarã
{ro: astă seară; seara aceasta}
{fr: ce soir}
{en: this evening, tonight}
ex: astã-searã (aestã searã) ascãpai

§ astarã (as-tá-rã) adv – (unã cu astã-searã)
ex: ndreadzi-ti s-fudzim astarã (aestã searã); yinu-astarã (yinu-aestã searã) s-nã vedz; s-ursits s-yinits astarã (aestã searã) la noi pi tsinã

§ nsiredz (nsi-rédzŭ) vb I nsirai (nsi-ráĭ), nsiram (nsi-rámŭ), nsiratã (nsi-rá-tã), nsirari/nsirare (nsi-rá-ri) – mi-acatsã seara tu-un loc; nj-trec seara (noaptea) iuva; chindruescu seara iuva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sinitii/sinitie

sinitii/sinitie (si-ní-thi-i) sf sinitii (si-ní-thiĭ) – tabieti nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; sinitisi, sistimã, idiomã, idiumã, uchi, huchi, hui, adeti, nvets, anvets, pleami, zãconi, taxi, areu, aradã, tabieti
{ro: obicei}
{fr: coutume, habi-tude}
{en: custom}

§ sinitisi/sinitise (si-ní-thi-si) sf sinitisi (si-ní-thisĭ) – (unã cu sinitii)

§ sistimã (sís-ti-mã) sf sistima-ti/sistimate (sis-tí-ma-ti) – (unã cu sinitii)
ex: avea sistimã ahtari, cã vdzea cati searã, cãtu ntunica

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

taxi2/taxe

taxi2/taxe (tác-si) sf tãxi (tắc-si) shi tãxuri (tắc-surĭ) – unã adeti nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; anvets, nvets, adeti, tabieti, aradã, idiomã, idiumã, uchi, huchi, hui, pleami, zãconi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã
{ro: obicei}
{fr: coutume}
{en: custom, habit}
ex: nu au taxi (aradã) bunã; aestã nã-i taxea (adetea); cum lj-eara taxea (adetea) di totna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã