DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

glindisescu

glindisescu (glin-di-sés-cu) vb IV glindisii (glin-di-síĭ), glindi-seam (glin-di-seámŭ), glindisitã (glin-di-sí-tã), glindisiri/glindisire (glin-di-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara; fac chefi (mutrindalui); glindipsescu; siryinsescu
{ro: se distra (cu privirea)}
{fr: se divertir, se distraire (en regardant)}
{en: be entertained (by watching)}
ex: cãnta sh-glindisea cu cãciula scoasã!

§ glindisit (glin-di-sítŭ) adg glindisitã (glin-di-sí-tã), glindisits (glin-di-sítsĭ), glindisiti/glindisite (glin-di-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit; siryinsit
{ro: distrat}
{fr: distrait}
{en: entertained}

§ glindisiri/glindisire (glin-di-sí-ri) sf glindisiri (glin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glindiseashti; glindipsiri, siryinsiri
{ro: acţiunea de a se distra}
{fr: action de se diverti, de se distraire}
{en: action of being entertained}

§ glindipsescu (glin-dip-sés-cu) vb IV glindipsii (glin-dip-síĭ), glindipseam (glin-dip-seámŭ), glindipsitã (glin-dip-sí-tã), glindipsiri/glindipsire (glin-dip-sí-ri) – (unã cu glindisescu)

§ glindipsit (glin-dip-sítŭ) adg glindipsitã (glin-dip-sí-tã), glindipsits (glin-dip-sítsĭ), glindipsiti/glindipsite (glin-dip-sí-ti) – (unã cu glindisit)

§ glindipsiri/glindipsire (glin-dip-sí-ri) sf glindipsiri (glin-dip-sírĭ) – (unã cu glindisiri)

§ glinge (glin-gé) sf glingedz (glin-gédzĭ) – chefea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita (glindisirea, siryeanea); chefea tsi sh-u-ari un cãndu sh-treatsi oara (s-njirã) shi mutreashti locurli pri iu alagã; siri, siryeani
{ro: desfătare}
{fr: distraction, divertissement, passe-temps}
{en: amuse-ment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mutrescu

mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana

§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

siri/sire

siri/sire (sí-ri) sf fãrã pl – mutrita tsi sh-u-arucã cariva tra s-veadã tsi s-fatsi (cã va sã shtibã, cã lu-ariseashti tsi veadi, etc.); catastasea sufliteascã tu cari s-aflã omlu tsi-arucã aestã mutritã; siiri, siryeani, videari, mutriri
{ro: contemplaţiune}
{fr: contemplation; action de regarder par curiosité ou par plaisir}
{en: contemplation; watching something for pleasure or curiosity}
ex: cu dulberea fatsi siri (mutreashti s-veadã tsi s-fatsi); shidea shi-lj fãtsea siri (sh-arca mutrita pri el, l-mutrea)

§ siiri/siire (si-í-ri) sf fãrã pl – (unã cu siri)
ex: dit munti, easti mushatã siirea la (mutrita tsi u-arcãm pri) cãsãbã; featsim siiri (glindisim cu mutrirea) la pihlivanj

§ siryeani/siryeane (sir-yĭá-ni) sf siryenj (sir-yĭénjĭ) – chefea (glindisirea, perieryia) tsi sh-u fatsi cariva cãndu mutreashti tsiva; shuitirea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita; priimnarea tsi u fatsi un tra si sh-treacã oarã (si s-njirã) shi s-li mutreascã locurli pri iu treatsi
{ro: distracţie (cu privirea), plimbare}
{fr: distraction en regardant, promenade}
{en: the amusement one has by watching, by walking}
ex: mi duc la siryeani; shedz shi fã siryeani (sh-mutrea)

§ siryinsescu (sir-yin-sés-cu) vb IV siryinsii (sir-yin-síĭ), siryinseam (sir-yin-seámŭ), siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsiri/siryinsire (sir-yin-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara, s-fac chefi mutrindalui; glindipsescu, glindisescu
{ro: se distra cu privirea}
{fr: se distraire en regardant}
{en: be entertained by watching}
ex: s-duc tu misuhori la cafinei si siryinseascã (s-lã treacã oara, s-facã siryeani)

§ siryinsit (sir-yin-sítŭ) adg siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsits (sir-yin-sítsĭ), siryinsiti/siryinsite (sir-yin-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit, glindisit
{ro: distrat cu privirea}
{fr: distrait en regardant}
{en: entertained by watching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn