|
sirtari/sirtare
sirtari/sirtare (sir-tá-ri) sf – vedz tu sirtar1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sirtar1sirtar1
sirtar1 (sir-tárŭ) sn sirtari/sirtare (sir-tá-ri) – parti dit unã momilã di casã, tsi sh-u-adutsi cu unã cutii fãrã cãpachi, tsi shadi di-aradã teasã nãuntru tu-unã momilã dit cari s-tradzi cu mãna cãtã nafoarã, tra s-poatã omlu si sh-bagã shi si-sh scoatã lucri; sirtari, cicmige, cicmigei, cicmigeauã
{ro: sertar}
{fr: tiroir}
{en: drawer (of table)}
ex: measa din casã easti cu sirtari (cicmigei)
§ sirtari/sirtare (sir-tá-ri) sf sirtãri (sir-tắrĭ) – (unã cu sirtar1)