|
|
siropi/sirope
siropi/sirope (si-ró-pi) sf siropuri (si-ró-purĭ) – apã, tu cari s-hearbi multã zahãri tra si s-facã ca unã dzamã groasã, multu dultsi cari s-bagã la dultsenj ca bãclãvã (cãtãifi, rivani, etc.)
{ro: sirop}
{fr: sirop}
{en: syrup}
ex: dada nu bagã multã siropi tu bãclãvãlu-a ljei
§ shurup (shĭu-rúpŭ) sn shurupuri (shĭu-rú-purĭ) – unã soi di siropi tu cari s-bagã yitrii tra sã-lj lja tusea, cãndu omlu easti arãtsit
{ro: sirop de tuse}
{fr: sirop de toux}
{en: cough syrup}
ex: lj-dau shurup ta sã-lj treacã tusea
bãclãvã
bãclãvã (bã-clã-vắ) sm bãclãvadz (bã-clã-vádzĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu cãtãifea) faptã cu peturi ca di pitã, cu zahari shi nuts tu mesi, tãljatã tu cumãts njits dupã tsi s-coatsi tu cireap, sh-cari easti bãgatã si s-moalji tu siropi caldã tsi, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; bãclãvai, burechi, burecã
{ro: baclava}
{fr: gâteau feuilleté aux noix et sucre}
{en: baklava; dessert made of paper-thin layers, nuts and sugar}
ex: mi-arãseashti bãclãvãlu
§ bãclãvai/bãclãvae (bã-clã-vá-i) sf bãclãvãi (bã-clã-vắĭ) – (unã cu bãclãvã)
ex: dada featsi bãclãvai cã ashteaptã nunlu
§ burechi/bureche (bu-ré-chi) sf burechi (bu-réchĭ) – dultseami, tsi sh-u-adutsi multu cu bãclãvãlu, faptã cu peturi ca di pitã; burecã, bãclãvã
{ro: prăjitură răsfoiată}
{fr: gâteau feuilletée; petit pâté}
{en: dessert made of paper-thin layers; baklava}
§ burecã (bu-ré-cã) sf bureatsi/bureatse (bu-reá-tsi)
ex: mãcãm la tsinã burecã
candyiu
candyiu (cánd-yĭu) sn candyi/candye (cánd-yi) – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, nebetshicher
{ro: candel, zahăr cristalizat}
{fr: sucre candi}
{en: sugar-candy}
cãtãifi/cãtãife
cãtãifi/cãtãife (cã-tã-í-fi) sf cãtãihi (cã-tã-íhĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu bãclãvãlu) faptã di hiri multu suptsãri di aloat uscat (fapti nafoarã tu fabricã), tsi s-coc tu umtu, cu zahari sh-cu multi nutsi, dupã cari lji s-arucã pisuprã unã siropi caldã cari, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; cãdãifi, cadaif
{ro: cataif}
{fr: gâteau fait de vermicelle, trés fin doré dans le beurre et sur lequel on verse un sirop chaud et vanillé}
{en: Middle East type of pastry}
§ cãdãifi/cãdãife (cã-dã-í-fi) sf cãdãihi (cã-dã-íhĭ) – (unã cu cãtãifi)
§ cadaif (ca-da-ífŭ) sn pl(?) – (unã cu cãtãifi)
dultsi1
dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji
§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã
§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor
§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã
glico
glico (ghli-có) sm glicadz (ghli-cádzĭ) – poami hearti tu siropi groasã di zahari (tsi s-tsãni multu chiro tu burcani shi s-chirni-seashti deadun cu cafelu la oaspits); dultsi, dultseatsã, dultseami
{ro: dulceaţă}
{fr: confiture}
{en: jam (fruits)}
lucumi/lucume
lucumi/lucume (lu-cú-mi) sf lucunj (lu-cúnjĭ) – soi di dultseami (ca un aloat) faptã di niziste (colã) amisticatã cu siropi di zahari, (multi ori) sh-cu nuts, migdali shi lugurii cu anjurizmã mushatã
{ro: rahat}
{fr: pâte sucrée}
{en: lokoum, Turkish delight}
ex: nã filipsi cu cãti unã lucumi
saraili
saraili (sa-raĭ-lí) sm sarailadz (sa-raĭ-ládzĭ) – dultseami faptã ca pita cu peturi (anvãrtiti ca pi-unã sulã) tu cari s-bagã nuts, migdali, etc. nicati tu siropi di zahari i njari
{ro: sarailie}
{fr: gateau (d’origine turque) aux noix imprégnés dans un sirop de miel}
{en: Turkish type of pastry, with nuts inside, saturated in a honey syrup}
ex: lo nã saraili tra sã-sh curmã foamea
shicher
shicher (shi-chĭérŭ) sn shicheruri (shi-chĭé-rurĭ) – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.) dit cari si scoati shi s-mãcã (tu loc di njari) ca crustali njits shi di-aradã albi; zahãri, zahari;
(expr: top di shicher = cumatã di zahãri iu crustalili suntu alichiti)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama dultsi sh-di njari sh-di shicher; shicherlu easti eftin ma cafeea easti scumpã; dã-nj un top di shicher sã-nj bag tu ceai
§ shichirgirii/shichirgirie (shi-chir-gi-rí-i) sf shichirgirii (shi-chir-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu (sh-cãtivãrãoarã iu s-mãcã) dultsenj
{ro: cofetărie}
{fr: confiserie}
{en: confectioner’s shop}
ex: la shichirgiria-alantã easti shi lucumi shi dultsenjli suntu ma buni; nã filipsim doilji tu unã shichirgirii
§ shichirgi (shi-chir-gí) sm shichirgeadz (shi-chir-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi dultsenj
{ro: cofetar}
{fr: confiseur}
{en: confectioner}
ex: nu suntu multsã shichirgeadz bunj
§ shecherliu (shĭe-chĭer-líŭ) adg shecherlii/shecherlie (shĭe-chĭer-lí-i), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea aspusã di zahari; hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; bagav, siv, griv, psar, sumolcu, sãin
{ro: cenuşiu, de culoarea zahărului}
{fr: grisâtre, de la couleur du sucre}
{en: greyish, that has the colour of sugar}
ex: cu-unã shchepi shecherlii (sivã, grivã)
§ nebetshicher (ne-bet-shi-chĭérŭ) sn nebetshicheruri (ne-bet-shi-chĭé-rurĭ) [bãgats oarã cã, di itia cã zborlu “nebetshicher” easti faptu dit alichirea-a dauãlor zboarã, “nebet” shi “shicher”, gramatili “tsh” s-avdu: “t-sh” nu “ts-h”] – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, candyiu
shirbeti/shirbete
shirbeti/shirbete (shir-bé-ti) sf shirbeturi (shir-bé-turĭ) – unã siropi (zahãri multã tuchitã tu apã) ligatã sh-fricatã ghini, tu cari s-adavgã, ti nustimadã sh-aroamã, dzamã di tuti soili di poami (cireashi, vishini, afrandzã, etc.)
{ro: şerbet}
{fr: sorbet, boisson sucrée; confiture sucrée fondante}
{en: sorbet, water-ice; candied fruit juice}
§ shirbet (shir-bétŭ) sn shirbeturi (shir-bé-turĭ) – (unã cu shirbeti)
ex: vindi shirbet
shurup
shurup (shĭu-rúpŭ) sn – vedz tu siropi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: siropi