DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãsãbã

cãsãbã (cã-sã-bắ) sm cãsãbadz (cã-sã-bádzĭ) – unã adunari mari di casi (ca unã hoarã multu mari) tu cari oaminjlji lucreadzã sh-bãneadzã cu fumeljli a lor; hãsãbã, hãsãpã, pulitii, apulitii, poli, misiri
{ro: oraş}
{fr: ville}
{en: city}
ex: mi-aflai sh-bãnedz tu-un mari cãsãbã (pulitii); tricum pit un mari cãsãbã (pulitii); dipun pãnã tu cãsãbãlu din vali

§ hãsãbã (hã-sã-bắ) sm hãsãbadz (hã-sã-bádzĭ) – (unã cu cãsãbã)
ex: agiumsi tu un hãsãbã mari; vidzui un hãsãbã

§ hãsãpã (hã-sã-pắ) sm hãsãpadz (hã-sã-pádzĭ) – (unã cu cãsãbã)
ex: cu minciunj atsia di-atsia, tricurã nãsh tu hãsãpãlu aestu nã siptãmãnã

§ cãsãbunj (cã-sã-búnjĭŭ) sm, sf cãsãboanji/cãsãboanje (cã-sã-bŭá-nji), cãsãbunj (cã-sã-búnjĭ), cã-sãboanji/cãsãboanje (cã-sã-bŭá-nji) – om tsi bãneadzã tu-un cãsãbã; pulit
{ro: orăşan}
{fr: habitant d’une ville, bourgeois}
{en: inhabitant of a city}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frimintu

frimintu (fri-mín-tu) (mi) vb I frimintai (fri-min-táĭ), frimintam (fri-min-támŭ), frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintari/frimintare (fri-min-tá-ri) – lu lucredz aloatlu di fãrinã (l-tornu di-unã parti sh-di-alantã, lu-agudescu cu bushlu, lu-apitrusescu, l-tindu, l-bat, l-frãngu, lu-ameastic, etc.) tra s-lu fac s-hibã tut unã soi (cu fãrina, apa sh-maeaua ghini amisticati); frimit, firmintu, firmit, fãrmintu, fãrmit;
(expr:
1: nj-frimintu mintea; mi frimintu = u minduescu multu unã ipotisi tra s-u aduchescu ghini; u mutrescu sh-u giudic multu sh-ahãndos unã idei, tra sã shtiu tsi s-fac, tsi cali s-ljau, etc. tra s-hibã cãt ma ghini; nj-bag mintea s-lucreadzã tra s-aduchescu ghini tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frimintu inima; mi frimintu = nu-am isihii tu suflit cã am frundidz, cã portu gaileadz, cã mi mãcã inima, etc.; nu mi-acatsã loclu, nj-frec mãnjli, mi min di-unã parti sh-di-alantã, ashteptu shi nu shtiu tsi s-fatsi, etc.;
3: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã aestã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã)
{ro: frământa}
{fr: boulanger la pâte, pétrir}
{en: knead (bread)}
ex: bãgai s-frimintu putsãn!; s-dutsi nyii di frimintã; tu horli armãneshti frimintã muljerli shi mash nãoarã tu siptãmãnã; nveasta frimintã pãnea

§ frimintat (fri-min-tátŭ) adg frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintats (fri-min-tátsĭ), frimintati/frimintate (fri-min-tá-ti) – (aloatlu di pãni) tsi easti lucrat tra si s-facã unã shi s-hibã ghini amisticati fãrina, apa sh-maeaua; frimitat, firmintat, firmitat, fãrmintat, fãrmitat
{ro: frământat}
{fr: boulangé (la pâte), pétri}
{en: kneaded (bread)}

§ friminta-ri/frimintare (fri-min-tá-ri) sf frimintãri (fri-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aloatlu s-frimintã; frimitari, firmintari, firmitari, fãrmintari, fãrmitari
{ro: acţiunea de a frământa; frământare}
{fr: action de boulanger la pâte, de pétrir}
{en: action of kneading (bread)}

§ frimit (fri-mítŭ) (mi) vb I frimitai (fri-mi-táĭ) shi frimtai (frim-táĭ), frimitam (fri-mi-támŭ) shi frimtam (frim-támŭ), frimitatã (fri-mi-tá-tã) shi frimtatã (frim-tá-tã), frimitari/frimitare (fri-mi-tá-ri) shi frimtari/frimtare (frim-tá-ri) – (unã cu frimintu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntreg

ntreg (ntrégŭ) adg ntreagã (ntreá-gã), ntredz (ntrédzĭ), ntredz (ntrédzĭ) – tsi easti cu tuti pãrtsãli-al lui deadun sh-nu-lj lipseashti tsiva; tsi nu easti nchisit; tsi nu-lj s-ari scoasã tsiva; nicãrtit, neahurhit, tut;
(expr:
1: easti ntreg (la minti) = easti cu tutã mintea, nu easti cu mintea chirutã;
2: easti ntreg el = sh-u-adutsi multu cu el, easti tut, dip ca el)
{ro: întreg}
{fr: entier}
{en: whole}
ex: nã etã ntreagã (multu di multu chiro, tutã eta); mãcai un mer ntreg (tut merlu); unã siptãmãnã ntreagã (nicurmatã); dzãlili ntredz; eara ntreg
(expr: tut, dip) ca tini; fripsi njelu ntreg (tut); cochilu-aestu easti ntreg
(expr: u-ari tutã mintea); nitsi di ntredzlji
(expr: atselj tsi au tutã mintea, nu suntu glari) nu eara; nu easti ntreagã mãrata!
(expr: nu para easti tamam, cu tutã mintea)

§ antreg (an-trégŭ) adg antreagã (an-treá-gã), antredz (an-trédzĭ), antredz (an-trédzĭ) – (unã cu ntreg)

§ ãntreg (ãn-trégŭ) adg ãntreagã (ãn-treá-gã), ãntredz (ãn-trédzĭ), ãntredz (ãn-trédzĭ) – (unã cu ntreg)

§ ntridzimi/ntridzime (ntri-dzí-mi) sf ntridzinj(?) (ntri-dzínjĭ) – harea tsi u au (sh-li fatsi) lucrili s-hibã ntredz

§ antridzimi/antridzime (an-tri-dzí-mi) sf antridzinj(?) (an-tri-dzínjĭ) – (unã cu ntridzimi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

siptãmãnã

siptãmãnã (sip-tã-mắ-nã) sf siptãmãnj (sip-tã-mắnjĭ) – shapti dzãli (shi noptsã) cu-arada; shapti dzãli cu-arada tsi (la noi) nchi-sescu cu Lunea sh-bitisescu cu Dumãnica; stãmãnã;
(expr:
1: Siptãmãna Mari = siptãmãna di ninti di Pashti (siptãmãna dit soni a preasinjlor mãri);
2: Siptãmãna Albã = siptãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
3: Siptãmãna Lunjinatã (i Albã) = siptãmãna tsi nchiseashti cu Dumãnica di Pashti)
{ro: săptămână}
{fr: semaine}
{en: week}
ex: s-bem un mes sh-nã siptãmãnã (shapti dzãli cu-arada); dupã nã siptãmãnã eara s-facã numta; tricurã nãsh tu hãsãpãlu aestu nã siptãmãnã shi di prisuprã; bãnarã nãsh aoatsi ca vãrã siptãmãnã, doauã!; tru doauã, trei siptãmãnj; dauã siptãmãnj earam fugat di-acasã; dupã dzãli shi siptãmãnj, agiumsi tu amirãrilja-a alghinilor

§ stãmãnã (stã-mắ-nã) sf stãmãnj (stã-mắnjĭ) – (unã cu siptãmãnã)
ex: nãoarã tu stãmãnã, prindea s-yinã barberlu s-lu-aradã; unã vearã sh-trei stãmãnj; nã stãmãnã sh-aidi coasa; dauã stãmãnj featsi pi cali, tora easti curmat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trec1

trec1 (trécŭ) vb III shi II tricui (tri-cúĭ), tritseam (tri-tseámŭ), tricutã (tri-cú-tã), treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) shi tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) – mi min fãrã s-astãmãtsescu prit (pristi) tsiva i cariva; mi abat din cali; mi duc (trag) la cariva; imnu priningã cariva sh-lj-u ljau nãinti, lu-antrec; mi duc di-alantã parti di-un loc; (chirolu) yini shi s-dutsi fãrã-astãmãtsiri; strãbat, stribat, urdin, antrec, ãntrec, ntrec;
(expr:
1: nj-trec oara = mi njir (mi-agioc, fac tsiva fãrã simasii) mash ca s-lu-alas chirolu s-curã;
2: nj-trec foamea (seatea) = mãcai (biui tsiva) sh-nu-nj mata easti foami (seati);
3: treatsi parãlu = parãlu axizeashti aoa, ari tinjii aoa, easti bun cã nu-i veclju i dit altu crat;
4: arana (lãngoarea) lj-treatsi = arana lj-si vindicã; s-vindicã (di lãngoari);
5: trec ghini cu = mi-aduchescu cu, bãnedz ghini cu, duc banã bunã cu;
6: trec prit cãmeashi = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau (un njic) ti suflit; ljau ti fumealji, nhiljedz;
7: nj-trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha, nj-bag cãmeasha;
8: necã treatsi zbor
(expr: nitsi cã easti zbor di)
{ro: trece, traversa, circula}
{fr: passer, traverser, circuler}
{en: pass, go across}
ex: tritsea (imna fãrã s-astãmãtseascã) naintea-a pãlatiljei; ashtiptãm s-treacã (s-yinã shi si s-ducã) shi earna aestã; nu trec (nu yin shi s-duc) ni dauã stãmãnj; trets (yinu pri-aoa) an shi arucutea-ti; tricurã prit (strãbãturã, imnarã pristi) dzenuri shi amari; apa treatsi (stribati) prit mãndilã; tricum arãulu (nã dusim di-alantã parti a arãului) cu cicioarli cã apa eara njicã; cum, cum tricum shi nivolja-aestã; trec (li urdin) multi ori prit locurli aesti; s-trec (s-yin s-vã ved, sã stau, s-dormu) aestã noapti la voi acasã; treatsi cama
(expr: axizeashti ma multu, ari ma mari tinjii) sirma di tsearã; arana nu-lj tricu
(expr: arana nu-lj si vindicã); tsi banã avem tricutã!
(expr: tsi banã avem bãnatã!); tsi-adari prefte? cum lj-u trets?
(expr: cum eshti, cum bãnedz? tsi banã duts?); nu tritsea ghini (nu bãna ghini, nu s-aduchea) cu soacrã-sa; cãt ghini tritsea
(expr: cãt ghini sh-bãna) aestã fumealji; na! nu treatsi
(expr: nu-i bun), easti pãrã veclju; nveastili nu vrea s-gioacã, taha nu sh-avea tricutã
(expr: nu s-avea nviscutã cu) cãmeshli

§ tricut1 (tri-cútŭ) adg tricutã (tri-cú-tã), tricuts (tri-cútsĭ), tricuti/tricute (tri-cú-ti) – tsi imnã shi nu-astãmãtseashti pristi tsiva i cariva; tsi s-ari abãtutã din cali tra si s-ducã (s-tragã) la cariva; tsi ari imnatã priningã cariva tra s-lu-antreacã; cari s-ari dusã di-alantã parti di-un lucru; (chirolu) tsi ari vinjitã shi s-ari dusã fãrã s-astãmãtseascã; tsi easti aush, veclju; strãbãtut, stribãtut, urdinat, antricut, ãntricut, ntricut, vindicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn