|
|
sinuripsescu
sinuripsescu (si-nu-rip-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu sinur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sinuradun
adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi
mardzini/mardzine
mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)
§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)
§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea
§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu
piriorizmo
piriorizmo (pi-ri-o-riz-mó) sm piriorizmadz (pi-ri-o-riz-mádzĭ) – dimãndarea tsi-aspuni cã omlu nu-ari izini s-lu facã un lucru; dimãndul tsi nu lu-alasã omlu s-facã lucrul tsi-l va; atsea tsi-aspuni unã mardzini la ndreptul tsi lu-ari omlu tra s-facã tsiva; piriursiri
{ro: limită, restricţie}
{fr: limitation, restriction}
{en: limitation, restriction}
§ piriursescu (pi-ri-ur-sés-cu) (mi) vb IV piriursii (pi-ri-ur-síĭ), piriurseam (pi-ri-ur-seámŭ), piriursitã (pi-ri-ur-sí-tã), piriursiri/piriursire (pi-ri-ur-sí-ri) – bag unã mardzini la-atseali tsi poati (ari ndreptul) cariva s-facã; mãrdzinescu, sinuripsescu
{ro: mărgini, limita}
{fr: limiter, borner}
{en: limit, bound, restrict}
§ piriursit (pi-ri-ur-sítŭ) adg piriursitã (pi-ri-ur-sí-tã), piriursits (pi-ri-ur-sítsĭ), piriursiti/piriursite (pi-ri-ur-sí-ti) – tsi nu-ari izini s-facã ma multu dicãt dzãtsi un dimãndu; tsi ari unã mardzini la-atseali tsi poati s-facã cariva; mãrdzinit, sinuripsit
{ro: mărginit, limitat}
{fr: limité, borné}
{en: limited, bounded, restricted}
§ piriursiri/piriursire (pi-ri-ur-sí-ri) sf piriursiri (pi-ri-ur-sírĭ) – atsea si s-fatsi cãndu cariva piriurseashti; mãrdziniri, sinuripsiri; piriorizmo
{ro: acţiunea de a mărgini, de a limita; mărginire, limitare, restricţie}
{fr: action de limiter, de borner; limitation, restriction}
{en: action of limiting, of bounding, of restricting; limitation, restriction}
sinur
sinur (sí-nurŭ) sn sinuri/sinure (sí-nu-ri) shi sinuromati/sinu-romate (si-nu-ró-ma-ti) – cijdia tsi-aspuni iu bitiseashti un loc shi nchiseasti un altu; mardzinea-a unui crat tsi-l disparti di-un altu (a unui agru di-un altu, a unui loc tsi tsãni di-unã hoarã di-atsel tsi tsãni di-unã altã hoarã, etc.); mardzinea pãnã iu s-tindi sh-bitiseashti un loc; locurli di deavãrliga di-unã hoarã (cãsãbã, munti, etc.); granitsã, gãrnitsã, mardzini
{ro: frontieră, margine, locuri}
{fr: frontière; confins}
{en: border, confines}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu; tu sinurli (locurli di deavãrliga) a Dibriljei lu vãtãmarã
§ sinuripsescu (si-nu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sinuripsii (si-nu-rip-síĭ), sinuripseam (si-nu-rip-seámŭ), sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) – dzãc (aspun, astãsescu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; mi fac vitsin cu loclu a unui; mãrdzinescu, piriursescu
{ro: hotărnici, mărgini, delimita, avea de hotar}
{fr: (se) confiner, avoisiner}
{en: limit, border, become a neighbour}
§ sinuripsit (si-nu-rip-sítŭ) adg sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsits (si-nu-rip-sítsĭ), sinuripsiti/sinuripsite (si-nu-rip-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un sinur; tsi s-ari faptã vitsin cu cariva; mãrdzinit, piriursit
{ro: hotărnicit, mărginit, delimitat}
{fr: confiné, avoisiné}
{en: limited, bordered}
§ sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) sf sinuripsiri (si-nu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (si) sinuripseashti; mãrdziniri, piriursiri
{ro: acţiunea de a hotărnici, de a mărgini, de a delimita, de a avea de hotar}
{fr: action de (se) confiner, de s’avoisiner}
{en: action of limiting, of bordering, of becoming a neighbor}