Dictsiunar

sinur (sí-nurŭ) sn sinuri/sinure (sí-nu-ri) shi sinuromati/sinu-romate (si-nu-ró-ma-ti) – cijdia tsi-aspuni iu bitiseashti un loc shi nchiseasti un altu; mardzinea-a unui crat tsi-l disparti di-un altu (a unui agru di-un altu, a unui loc tsi tsãni di-unã hoarã di-atsel tsi tsãni di-unã altã hoarã, etc.); mardzinea pãnã iu s-tindi sh-bitiseashti un loc; locurli di deavãrliga di-unã hoarã (cãsãbã, munti, etc.); granitsã, gãrnitsã, mardzini
{ro: frontieră, margine, locuri}
{fr: frontière; confins}
{en: border, confines}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu; tu sinurli (locurli di deavãrliga) a Dibriljei lu vãtãmarã

§ sinuripsescu (si-nu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sinuripsii (si-nu-rip-síĭ), sinuripseam (si-nu-rip-seámŭ), sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) – dzãc (aspun, astãsescu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; mi fac vitsin cu loclu a unui; mãrdzinescu, piriursescu
{ro: hotărnici, mărgini, delimita, avea de hotar}
{fr: (se) confiner, avoisiner}
{en: limit, border, become a neighbour}

§ sinuripsit (si-nu-rip-sítŭ) adg sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsits (si-nu-rip-sítsĭ), sinuripsiti/sinuripsite (si-nu-rip-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un sinur; tsi s-ari faptã vitsin cu cariva; mãrdzinit, piriursit
{ro: hotărnicit, mărginit, delimitat}
{fr: confiné, avoisiné}
{en: limited, bordered}

§ sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) sf sinuripsiri (si-nu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (si) sinuripseashti; mãrdziniri, piriursiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi

(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ averiga (a-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ nvãrliga (nvãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: nvãrliga di un mur-mintu; va s-cadã ca moarti nvãrliga di mini

§ varliga (var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: varliga di varliga; trei lai pulj lu-aduc varliga

§ vãrliga (vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ vãrligalui (vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: vãrligalui vimtul ascultu cum bati

§ vãriga (vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ dinvãrliga (din-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tsi s-fãtsea dinvãrliga-lj

§ nvarliga (nvar-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: leamni nvarliga bãga

§ divãrliga (di-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarliga (di-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: lj-vinji cãciula divarliga
(expr: easti ciurtuit, cihtisit)

§ divarligala (di-var-lí-ga-la) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarligalui (di-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: ljundarlji eara-lj adunats divarligalui di foc

§ deanvarliga (dean-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavarliga (dea-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavãrliga (dea-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: deavãrliga-a sinurilor aistor si nvãrtea

§ deavarligalui (dea-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divãriga (di-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: divãriga avea siminatã carafili

§ anvãrlighedz (an-vãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, ntsircljedz, tsircljedz, ntserclju, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, ãncrupiljedz, tsingu;
(expr: anvãrlighedz lumea ntreagã = cutriyir, alag pristi tut loclu)
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: stanea elj u-anvãrliga; furlji anvãrligarã hoara; casa-al Licea-anvãrligarã; anvãrligai (cutriyirai, alãgai) lumea ntreagã; intrarã n hoarã cu vãtsli, anvãrligarã casa-a featãljei

§ anvãrlig (an-vãr-líg) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ anvãrligat (an-vãr-li-gátŭ) adg anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligats (an-vãr-li-gátsĭ), anvãrligati/anvãrligate (an-vãr-li-gá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; (hoarã, cãsãbã, etc.) tsi ari ascheri di dushmani avãr-liga sh-vãrnu nu poati s-easã icã s-intrã (n hoarã, cãsãbã, etc.); nvãrligat, anvãrigat, tsircljat, ntsircljat, ncurpiljat, ãncurpiljat, ncru-piljat, ãncrupiljat, tsimtu
{ro: încercuit, împrejmuit}
{fr: entouré, cerné, assiégé}
{en: surrounded, enclosed, encircled}
ex: amirãlu, anvãrligat di 40-lji di dziniradz; ca nã negurã ndisatã, lu-anvãrligã maslu a eapilor; di dushmanj anvãrligatã

§ anvãrligari/anvãr-ligare (an-vãr-li-gá-ri) sf anvãrligãri (an-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-anvãrligheadzã; nvãrigari, divãrigari, nvãrligari, divãrligari, tsircljari, ntsircljari, ncurpiljari, ãncurpiljari, ncrupiljari, ãncrupiljari, tsindzeari
{ro: acţiunea de încercui, de a împrejmui; încercuire, împrejmuire}
{fr: action d’entourer, de cerner, d’assiéger}
{en: action of surrounding, of enclosing, of encircling}
ex: cãdzu anvãrligari greauã pri noi

§ nvãrlighedz (nvãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: Muscopulea nvãrligarã

§ nvãrlig (nvãr-líg) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: lu nvãrligarã gean-darlji di tuti pãrtsãli; lji nvãrligai casa cu tãrãts

§ nvãrligat (nvãr-li-gátŭ) adg nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligats (nvãr-li-gátsĭ), nvãrligati/nvãrligate (nvãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: pãlatea eara nvãrligatã cu muri analtsã; doarmi nvãrligat di gusha-a featãljei

§ nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) sf nvãrligãri (nvãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ dizvãrlig (diz-vãr-li-gŭ) (mi) vb I dizvãrligai (diz-vãr-li-gáĭ), dizvãrligam (diz-vãr-li-gámŭ), dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) – aspargu atsea (tsercljul, gardul, etc.) tsi s-aflã deavãrliga di (tsi lu nvãrligheadzã) un lucru (ubor, casã, lumi, ascheri, cãsãbã, etc.)
{ro: desconjura}
{fr: enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: take off (break) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}
ex: dizvãrligã cãpestrul a calui; ascherea dizvãrligã cula iu eara ncljish

§ dizvãrligat (diz-vãr-li-gátŭ) adg dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligats (diz-vãr-li-gátsĭ), dizvãrligati/dizvãrligate (diz-vãr-li-gá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã (aspartã) atsea tsi lu-anvãrligheadzã un lucru
{ro: desconjurat}
{fr: (cercle, clôture, siége, etc.) enlevé}
{en: (surrounding circle, fence, siege, etc.) taken off (broken)}

§ dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) sf dizvãrligãri (diz-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dizvãrligat
{ro: acţiunea de desconjura}
{fr: action d’enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: action of breaking (taking off) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}

§ anvãrig (an-vã-ríg) (mi) vb I anvãrigai (an-vã-ri-gáĭ), anvãrigam (an-vã-ri-gámŭ), anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: anvãrigai (mi dush deavãrliga di) balta di multi ori

§ anvãrigat (an-vã-ri-gátŭ) adg anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigats (an-vã-ri-gátsĭ), anvãriga-ti/anvãrigate (an-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãri-gari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) sf anvãrigãri (an-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: apucai anvãrigarea-a bisearicãljei; cãndu cu anvãrigarea-a tsitatiljei, earam nuntru

§ divãrig (di-vã-ri-gŭ) (mi) vb I divãrigai (di-vã-ri-gáĭ), divãrigam (di-vã-ri-gámŭ), divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)
ex: lj-divãrigarã (lji ntsircljarã) cula

§ divãrigat (di-vã-ri-gátŭ) adg divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigats (di-vã-ri-gátsĭ), divãrigati/divãrigate (di-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: casa lj-easti divãrigatã (ngãrditã di tuti pãrtsãli, anvãrligatã) di-un mur analtu

§ divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) sf divãrigãri (di-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: divãrigarea (anvãrligarea) a dushmanlui s-featsi cu mari zahmeti

§ vãrlighedz (vãr-lí-ghĭédzŭ) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãr-ligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrlig (vãr-líg) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãrligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrligat (vãr-li-gátŭ) adg vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligats (vãr-li-gátsĭ), vãrligati/vãrligate (vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) sf vãrligãri (vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ divãrlig (di-vãr-li-gŭ) (mi) vb I divãrligai (di-vãr-li-gáĭ), divãrligam (di-vãr-li-gámŭ), divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)

§ divãrligat (di-vãr-li-gátŭ) adg divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligats (di-vãr-li-gátsĭ), divãrligati/divãrligate (di-vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) sf divãrligãri (di-vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ ãnverigat (ãn-ve-ri-gátŭ) adg ãnverigatã (ãn-ve-ri-gá-tã), ãnverigats (ãn-ve-ri-gátsĭ), ãnverigati/ãnverigate (ãn-ve-ri-gá-te) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãrligos (an-vãr-li-gósŭ) adg anvãrligoasã (an-vãr-li-gŭá-sã), anvãrligosh (an-vãr-li-góshĭ), anvãrligoasi/anvãrligoase (an-vãr-li-gŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju, aroatã icã discu; ãnvãrligos, nvãrligos, vãrligos, ãnvãrgos, nvãrgos, nvrãgos, arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos; (fig: zboarã anvãrligoasi = zboarã diplu-matitsi, spusi ashi tra s-nu cãrteascã lumea)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: greashti zboarã an-vãrligoasi
(expr: diplumatitsi)

§ ãnvãrligos (ãn-vãr-li-gósŭ) adg ãnvãrligoasã (ãn-vãr-li-gŭá-sã), ãnvãrligosh (ãn-vãr-li-góshĭ), ãnvãrligoasi/ãnvãrligoase (ãn-vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: unglji ãnvãrligoasi (ca ncusurati; tu scriarea-a noastrã: unglji nvãrligoasi)

§ nvãrligos (nvãr-li-gósŭ) adg nvãrligoasã (nvãr-li-gŭá-sã), nvãrligosh (nvãr-li-góshĭ), nvãrligoasi/nvãr-ligoase (nvãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)

§ ãnvãrgos (ãn-vãr-gósŭ) adg ãnvãrgoasã (ãn-vãr-gŭá-sã), ãnvãrgosh (ãn-vãr-góshĭ), ãnvãrgoasi/ãnvãrgoase (ãn-vãr-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: luna albã, ãnvãrgoasã (arucutoasã; tu scriarea-a noastrã: luna albã, nvãrgoasã)

§ nvãrgos (nvãr-gósŭ) adg nvãrgoasã (nvãr-gŭá-sã), nvãrgosh (nvãr-góshĭ), nvãrgoasi/nvãr-goase (nvãr-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: mushat, nvãrgos (arucutos, gurguljitos) tu fatsã

§ nvrãgos (nvrã-gósŭ) adg nvrãgoasã (nvrã-gŭá-sã), nvrãgosh (nvrã-góshĭ), nvrãgoasi/nvrã-goase (nvrã-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: ocljilj atselj lãi shi nvrãgosh (arucutosh)

§ vãrligos (vãr-li-gósŭ) adg vãrligoasã (vãr-li-gŭá-sã), vãrligosh (vãr-li-góshĭ), vãrligoasi/vãrligoase (vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: fatsã nvãrligoasã (stronghilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

aruc

aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã

(expr: lji si ngricã) si-lj spunã trã tsi-l va; vrei s-ts-aruc
(expr: angucescu) tihea?; suntu moashi tsi-arucã
(expr: angljicescu) tu steali; s-adunarã la bisearicã ca s-arucã hãrgili
(expr: sã astãseascã dãrli tsi li va catiun); pi Coli-al Cocea lu-arucarã multu
(expr: lj-bãgarã dãri mãri) cã ari casã sh-ayinji; lu-arucã crud
(expr: featsi s-chearã njiclu dit pãnticã); cãrvãnarlu arcã
(expr: featsi) nã cali; li-arcã petalili
(expr: muri); mash s-earai di vãrnã parti sã-l vedz Chita cum sh-arucã
(expr: cum arucã tu pãnticã, cum ãngljiti); cã Nica sh-lu-arucã loclu
(expr: fudzi di pri loc di cãti tradzi sh-di cum s-pidipseashti); ficiorlu sh-arcã vrearea
(expr: u va, u-agãpiseashti); amirãlu u-arcã tutã furtia pri mini (dzãsi cã tut stepsul easti a meu); lji s-arcã multu (lji sã ngricã) si-lj spunã trã tsi-l va; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri)

§ aric (a-rí-cŭ) (mi) vb I arcai (ar-cáĭ), arcam (ar-cámŭ) arcatã (ar-cá-tã), arcari/arcare (ar-cá-ri) – (unã cu aruc)

§ arucat (a-ru-cátŭ) adg arucatã (a-ru-cá-tã), arucats (a-ru-cátsĭ), arucati/arucate (a-ru-cá-ti) – tsi easti astraptu (aminat, azvãrlit, dat dipadi, zdupunit, alipidat, etc.)
{ro: aruncat, trântit, repezit, etc.}
{fr: (re)jeté, lancé, tiré, térassé, rué, etc.}
{en: thrown, hurled, flung, shot, etc.}

§ arcat (ar-cátŭ) adg arcatã (ar-cá-tã), arcats (ar-cátsĭ), arcati/arcate (ar-cá-ti) – (unã cu arucat)
ex: fui arcat tu brãndzi
(expr: ligat, ncljis, bãgat tu-ahapsi); matsãli arcati; mi dush arcat
(expr: pri padi sh-gol, singur, fãrã lucri)

§ arucari/arucare (a-ru-cá-ri) sf arucãri (a-ru-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã tsiva; astrãdzeari, aminari, azvãrliri, zdupunari, huhutiri, hiumusiri, himusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri;
(expr: nu escu tri arucari = hiu bun, nu hiu trã arcari tu cuprii)
{ro: acţiunea de a arunca, de a trânti, de a se repezi; aruncare, trântire, etc.}
{fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de tirer, de térasser, de ruer, etc.}
{en: action of throwing, of hurling, of flinging, of shooting, etc.}
ex: am multi lucri trã arucari (bãgari tu cuprii); cu arucarea cheatra (dit un agioc di njits)

§ arcari/arcare (ar-cá-ri) sf arcãri (ar-cắrĭ) – (unã cu arucari)
ex: cu arcarea tsi featsirã cuscrilj cãtã nã cheatrã tu puts; nu va arcari (aminari, icã expr: bãgari tu cuprii); nu vrea arcari (aminari, icã expr: nu eara ti nidari di mãnear)

§ ruc (rúcŭ) (mi) vb I rucai (ru-cáĭ), rucam (ru-cámŭ), rucatã (ru-cá-tã), ruca-ri/rucare (ru-cá-ri) – (unã cu aruc)
ex: ea rucats-lu (arcats-lu, astrãdzets-lu) sti cãravi

§ rucat (ru-cátŭ) adg rucatã (ru-cá-tã), rucats (ru-cátsĭ), rucati/rucate (ru-cá-ti) – (unã cu arucat)

§ rucari/rucare (ru-cá-ri) sf rucãri (ru-cắrĭ) – (unã cu arucari)

§ arucãturã (a-ru-cã-tú-rã) sf arucãturi (a-ru-cã-túrĭ) – lucru tsi easti arcat

§ arcãturã (ar-cã-tú-rã) sf arcãturi (ar-cã-túrĭ) – (unã cu arucãturã)

§ aruncu1 (a-rún-cŭ) (mi) vb I aruncai (a-run-cáĭ), aruncam (a-run-cámŭ) aruncatã (a-run-cá-tã), arunca-ri/aruncare (a-run-cá-ri) – (unã cu aruc)

§ aruncat (a-run-cátŭ) adg aruncatã (a-run-cá-tã), aruncats (a-run-cátsĭ), arunca-ti/aruncate (a-run-cá-ti) – (unã cu arucat)

§ aruncari/arun-care (a-run-cá-ri) sf aruncãri (a-run-cắrĭ) – (unã cu arucari)

§ aruncãturã (a-run-cã-tú-rã) sf aruncãturi (a-run-cã-túrĭ) – (unã cu arucãturã)

§ apuaruc (a-pŭa-rúcŭ) (mi) vb I apuarcai (a-pŭar-cáĭ), apuarcam (a-pŭar-cámŭ), apuarcatã (a-pŭar-cá-tã), apuarcari/apuarcare (a-pŭar-cá-ri) – (mi-)aruc aproapea tut, ntreg
{ro: (se) arunca (aproape) totalmente}
{fr: (se) jeter (presque) totalement}
{en: throw (almost) completely}

§ apuarcat (a-pŭar-cátŭ) adg apuarcatã (a-pŭar-cá-tã), apuarcats (a-pŭar-cátsĭ), apuarcati/apuarcate (a-pŭar-cá-ti) – cari easti arcat aproapea ntreg
{ro: aruncat (aproape) totalmente}
{fr: jeté (presque) totalement}
{en: thrown (almost) completely}

§ apuarcari/apuarcare (a-pŭar-cá-ri) sf apuarcãri (a-pŭar-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuarucã
{ro: acţiunea de a (se) arunca (aproape) totalmente}
{fr: action de (se) jeter (presque) totalement}
{en: action of throwing (almost) completely}

§ pararuc (pá-ra-rúcŭ) (mi) vb I pararucai (pá-ra-ru-cáĭ) shi pararcai (pá-rar-cáĭ), para-rucam (pá-ra-ru-cámŭ) shi pararcam (pá-rar-cámŭ), pararucatã (pá-ra-ru-cá-tã) shi pararcatã (pá-rar-cá-tã), pararucari/pararucare (pá-ra-ru-cá-ri) shi pararcari/pararcare (pá-rar-cá-ri) – aruc ma multu dicãt easti arada s-aruc; aruc multu (di multu)
{ro: arunca prea mult}
{fr: jeter trop}
{en: throw too much}

§ pararucat (pá-ra-ru-cátŭ) adg pararucatã (pá-ra-ru-cá-tã), pararucats (pá-ra-ru-cátsĭ), pararucati/pararucate (pá-ra-ru-cá-ti) – tsi easti arcat multu di multu
{ro: care easte aruncat prea mult}
{fr: qui est trop jeter}
{en: which is thrown too much}

§ pararcat (pá-rar-cátŭ) adg pararcatã (pá-rar-cá-tã), pararcats (pá-rar-cátsĭ), pararcati/pararcate (pá-rar-cá-ti) – (unã cu pararucat)

§ pararucari/pararucare (pá-ra-ru-cá-ri) sf pararucãri (pá-ra-ru-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pararucã
{ro: acţiunea de a arunca prea mult}
{fr: action de trop jeter}
{en: action of throwing too much}

§ pararcari/pararcare (pá-rar-cá-ri) sf pararcãri (pá-rar-cắrĭ) – (unã cu pararucari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bãjdar

bãjdar (bãj-dárŭ) sm bãjdari (bãj-dárĭ) – atsel tsi lja dãrli (yim-bruchili) la sinur, di la oaminjlji tsi intrã tu-un crat; atsel tsi-lj mutreashti oaminjlji tsi intrã tu-un crat tra s-nu-aducã lucri dit xeani peascumta (lucri trã cari nu vor s-plãteascã yimbruchea tsi lipseashti plãtiri dupã nom); yimbrucci, yiumbrucci, imbrucci, ghiumbrucci
{ro: vameş}
{fr: douanier}
{en: customs officer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

crat

crat (crátŭ) sn craturi (crá-turĭ) – loclu iu bãneadzã di-aradã unã singurã mileti (ma pot s-bãneadzã deadun sh-ma multi milets), pristi cari urseashti, di-aradã ma nu totna, un vãsilje, un amirã icã un prezidentu, sh-cu sinuri tsi pot s-hibã tricuti mash cu-unã pasaporti; duvleti, stat, vasiliu, vãsilii, vasiliu, amirãrilji, amirãlji, amirãlichi
{ro: stat, regat, imperiu}
{fr: état, royaume, empire}
{en: state, kingdom, empire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cumerchi/cumerche

cumerchi/cumerche (cu-mér-chi) sf pl(?) –
1: darea (tarifa) tsi s-lja la sinurlu-a unui crat, di la oaminjlji tsi intrã sh-aduc lucri dit xeani trã cari nomlu caftã tra si s-plãteascã dari;
2: loclu astãsit (casa) la sinurlu-a unui crat, iu s-lja aesti dãri sh-iu oaminjlji suntu mutrits tra s-nu-aducã peascumta lucri trã cari lipseashti si s-plãteascã dãrli; yimbruchi, yiumbruchi, imbruchi, ghiumbruchi, ghiumbrucã, vamã, tarifã, dirveni
{ro: vamă}
{fr: douane}
{en: customs; duties}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

curbeti/curbete

curbeti/curbete (cur-bé-ti) sf curbets (cur-bétsĭ) – locuri diparti di iu s-amintã sh-criscu cariva sh-largu di soi sh-fumealji; crat (stat) tsi s-aflã naparti di sinurli-a cratlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; bana greauã tsi u dutsi cariva tu locuri dipãrtati, namisa di xenj; xeanã, axeanã, xinãtati, xinitii
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; sejour à l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: fudzi tu curbeti (xeani, xinitii); trapshu curbeti (xinitii) ahãts anj; dusi multã curbeti (banã greauã, xinitii)

§ curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) sf curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) – banã tihilai shi greauã; bana curbisitã ditu xeani
{ro: viaţă grea (din străinătate)}
{fr: vie dure (menée à l’étranger)}
{en: unhappy life (far from home)}
ex: trapshu mãnã di curbitsãlji (bana lai ditu xeani) ta sã-nj mor tu casa-a mea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

curshum

curshum (cur-shĭúmŭ) sn curshumuri (cur-shĭú-murĭ) – unã cumatã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: fug ca curshumlu = fug multu agonja, ashi cum fudzi curshumlu tsi easti-aminat dit unã tufechi)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: ca curshumlu agiumsi
(expr: agiumsi dip agonja); truoarã, ca curshumlu
(expr: dip agonja, unãshunã), agiumsi tu sinurlu dinischiutescu; curshumlu deadi di lamnji sh-cãdzu mpadi; unã sutã di curshumuri

§ curshumi/curshume (cur-shĭú-mi) sf curshunj (cur-shĭúnjĭ) – (unã cu curshum)
ex: cu curshumea s-trãdzeai pri nãs; cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj cura; s-aurnji ca curshumea s-lu dinjicã; easti greu ca curshumea (mulidea dit cari easti faptã curshumea)

§ curshumedz (cur-shĭu-médzŭ) (mi) vb I curshumai (cur-shĭu-máĭ), curshumam (cur-shĭu-mámŭ), curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) – agudescu (pliguescu, vatãm) cu curshumea dit tufechi (cu-unã i ma multi curshunj); tufichisescu, tuficsescu
{ro: împuşca (răni sau omorî) pe cineva sau ceva cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot someone (wound or kill) with a rifle}

§ curshumat (cur-shĭu-mátŭ) adg curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumats (cur-shĭu-mátsĭ), curshumati/curshumate (cur-shĭu-má-ti) – agudit (pliguit i vãtãmat) di-unã curshumi; tufichisit, tuficsit
{ro: împuşcat (rănit sau omorât) cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusillé (blessé ou tué) par des balles de fusil}
{en: shot (wounded or killed) with a rifle}
ex: astimta sh-curshumata

§ curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) sf curshumãri (cur-shĭu-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit di-unã curshumi; tufichisiri, tuficsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

deapir1

deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami

§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã

§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

Deniscu

Deniscu (Dé-nis-cu) sm fãrã pl – hoarã armãneascã dit muntsãlj Pindu (Grãtsii)
{ro: sat aromânesc din Pind}
{fr: village aroumaine du Pinde}
{en: Aromanian village in the Pindus mountains}

§ dinischeat (di-nis-chĭátŭ) sm, sf dinischeatã (di-nis-chĭá-tã), dinischeats (di-nis-chĭátsĭ), dinischeati/dinischeate (di-nis-chĭá-ti) – armãn tsi yini (tsi sh-tradzi arãdãtsina) di cãtrã pãrtsãli di Deniscu; dinischiot
{ro: aromân (originar) din Deniscu}
{fr: habitant de Deniscu}
{en: Aromanian from Deniscu}
ex: dinis-cheats (armãnj di Deniscu), armãnj cu-anami

§ dinischiot (di-nis-chĭótŭ) sm, sf dinischioatã (di-nis-chĭŭá-tã), dinischiots (di-nis-chĭótsĭ), dinischioati/dinischioate (di-nis-chĭŭá-ti) – (unã cu dinischeat)
ex: topchi di sari ngljitã lailu di stihiu dinischiot

§ dinischiutescu (di-nis-chĭu-tés-cu) adg dinischiuteascã (di-nis-chĭu-teás-cã), dinischiuteshtsã (di-nis-chĭu-tésh-tsã), dinischiu-teshti (di-nis-chĭu-tésh-ti) – tsi s-tradzi (yini, easti di) Deniscu
{ro: din Deniscu}
{fr: de Deniscu}
{en: from Deniscu}
ex: agiumsi tu sinurlu dinischiutescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

sinurŭ

RO:graniţă, frontieră
EN:frontier, border
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015