DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cergã

cergã (cér-gã) sf cerdzi (cér-dzi) –
1: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi;
2: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.); ciorgã, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, ciftã, cuvertã, cuverti, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami; tentã, tendã, ceadãri, ceadrã, cidãri, puravã; (fig:
1: cergã = acupirãmintu multu suptsãri di-unã lugurii muljitoasã (ca bueauã, apa, neauã, sinjac, etc.) tsi acoapirã un lucru; petur, aradã; expr:
2: ca atselj dit cergã = ca ghiftsãlj tsi nu-au casã, tsi bãneadzã prit cãljuri, tu tenti;
3: tri un puric ardu cerga = tri un lucru njic, fãrã simasii aspargu un lucru mari tsi-axizeashti multu;
4: cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = s-nu fats ma multu dicãt tsã easti putearea; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.)
{ro: cergă, cort}
{fr: gros tapis de laine sans flocon; couverture, tente}
{en: blanket-carpet made of wool or goat hair; tent}
ex: unã cergã mari, mari, mplinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); unã cergã mari, mari: tut loclu lu-acoapirã sh-amarea nu u-acoapirã (angucitoari: neaua); per di per s-fatsi cergã; ashtearni cerga (yeambula) pri crivati; eu mi-anvãleam cu cerga (doaga) a ta; deapoea s-arucutirã s-doarmã tu cergã (tentã, cidãri) afirits di ploai; unã cergã (fig: petur, aradã) di sinjac; acatsã cerga cu cãrliglu sh-u tradzi cãtrã nsus; cum s-furã calu sh-cerga di la lamnji

§ ciorgã (cĭór-gã) sf ciordzi (cĭór-dzi) shi ciorgi (cĭór-gi) – (unã cu cergã)
ex: udadzlj-atselj cu ciordzi ncljigats (ashtirnuts cu dodz, yeambuli)

§ cirigar (ci-ri-gárŭ) sm cirigari (ci-ri-gárĭ) – om tsi bãneadzã (sta sh-doarmi) tu cergã (cidãri); ghiftul tsi nu-ari un loc sh-unã casã iu si sta, ma s-minã dit un loc tu altu shi doarmi tu cerga (tenta) tsi sh-u-analtsã catioarã aclo iu astãmãtseashti; ghiftu
{ro: nomad, ţigan}
{fr: nomade, qui vit sous des tentes; tsigane}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gazonã

gazonã (ga-zó-nã) sf gazoni/gazone (ga-zó-ni) – crustali di gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pi-alumãchili di arburi (pri casi, pri loc, etc.); negurã aratsi shi ndisatã di earnã tsi s-fatsi gljatsã cãndu cadi mpadi shi da di loc (di casi, di ponj, etc.); sinjac, uchid, tseafi, tsingrimi
{ro: chiciură, promoroacă, polei}
{fr: frimas, givre}
{en: (hoar-)frost, rime}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jigãrditsã

jigãrditsã (ji-gãr-dí-tsã) sf fãrã pl – ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; jugurditsã, zãgãrdici, lapã, lapovitsã, lãpãitsã, vlaturã, vlãtsurã, sloatã, asloatã, zloatã
{ro: măzăriche, lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}

§ jugurditsã (jĭu-gur-dí-tsã) sf fãrã pl – (unã cu jigãrditsã)

§ zãgãrdici2 (zã-gãr-dícĭŭ) sn zãgãrdiciuri (zã-gãr-dí-cĭurĭ) – (unã cu jigãrditsã)
ex: cãdzu zãgãrdici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lapã

lapã (lã-pã) sf pl(?) – (furtunã) ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; lapuvitsã, lãpãitsã, asloatã, sloatã, zloatã, jigãrditsã, jugurditsã, vlaturã, vlãtsurã
{ro: lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}
ex: nu s-easi dit casã tu lapa-aestã, fãrã zori; deadi nã lapã cu frig di eara s-chirem pi cali

§ lapuvitsã (lá-pu-vi-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)
ex: s-featsi lapuvitsã nafoarã

§ lãpãitsã (lã-pã-í-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sinjac

sinjac (si-njĭácŭ) sn sinjacuri (si-njĭá-curĭ) – crustali di gljatsã tsi acoapirã alumãchili di arburi cãndu fatsi multã arcoari earna; gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pri earbã (loc, casi, etc.); negurã aratsi shi ndisatã di earnã arcuroasã (tsi s-fatsi gljatsã cãndu da mpadi di loc); uchid, tseafi, tsingrimi, gazonã
{ro: promoroacă, polei; ceaţă groasă şi rece de iarnă friguroasă}
{fr: frimas, givre; brume, brouillard épais et blanchâtre qu’on voit pendant les hivers glaciaux}
{en: (hoar-)frost, rime; winter fog, thick and very cold}
ex: un sinjac (petur di gljatsã) gros shi vãrtos; sinjaclu eara multu gros; dzer di s-alichea mãna di her, un sinjac, gros shi vãrtos; nviliti n cãti unã cergã di sinjac; si scularã shi-sh loarã cerga di sinjac ãn cap; funjli adrati lemnu di aratsili sinjac (uchid, gazonã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sloatã

sloatã (slŭá-tã) sf slots (slótsĭ) – (furtunã di) ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; asloatã, zloatã, jigãrditsã, jugurditsã, lapã, lapuvitsã, lãpãitsã, vlaturã, vlãtsurã;
(expr: s-ti batã sloata = s-ti lja neclu)
{ro: lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}
ex: da sloatã (jigãrditsã, lapã); shi pi sloatã shi pi vimtu; nã acãtsã pi cali nã sloatã (furtunã di ploai shi neauã) di eara s-chirem tuts

§ asloatã (as-lŭá-tã) sf aslots (as-lótsĭ) – (unã cu sloatã)

§ zloatã1 (zlŭá-tã) sf zlots (zlótsĭ) – (unã cu sloatã)
ex: deadi zloatã di ngljitsarã ponjlji; easti zloatã afoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsingrimi/tsingrime

tsingrimi/tsingrime (tsin-grí-mi) sf tsingrinj (tsin-grínjĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); cingrimi, tsicnã, tseafi, dzer, dzider, dzeadzir, virver, cãrcealiu, arãtsimi;
(expr: tsingrimi, di ngljatsã sh-mintsimea = fatsi, multu di multu, psof, arcoari)
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi; atsea di ningã nãsã easti nipoatã-mea tsingrimea

§ cingrimi/cingrime (cin-grí-mi) sf cingrinj (cin-grínjĭ) – (unã cu tsingrimi)
ex: mari cingrimi (dzer, virver) easti asãndzã

§ tsicnã2 (tsíc-nã) sf tsicni/tsicne (tsíc-ni) – (unã cu tsingrimi)
ex: easti nã tsicnã di-ts blastinj bana cãndu esh din casã

§ tseafi/tseafe (tseá-fi) sf fãrã pl – arcoari multu mari (greauã, psof); gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna, cãndu fatsi multã-arcoari, pi earbã (loc, ponj, casi, etc.); dzer, dzider, dzeadzir, virver, tsicnã, arãtsimi, cãrcealiu, cingrimi, tsingrimi, sinjac, uchid, gazonã
{ro: ger, promoroacă}
{fr: froid glacial, froid noir; givre}
{en: bitter cold, frost}

§ seavir (seá-virŭ) sm fãrã pl – vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; seaviri, tseafir, turin, virver, viriu, aratsili
{ro: crivăţ}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast}
ex: zurlu seavir pãnã tu oasi pitrundea; seavirlu shuirã prit cripituri

§ seaviri/seavire (seá-vi-ri) sm fãrã pl – (unã cu seavir)
ex: seavirli aurla turbat; notlu cu seavirli la un loc s-adunarã; seavirli lu ngljitsã tut loclu sh-lu featsi corcan; nitsi un semnu di tuti cãti avea faptã zurlul di seaviri; vinjim di n-ascumsim aoatsi di frica-a zurlui di seaviri

§ tseafir (tseá-firŭ) sm fãrã pl – (unã cu seavir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uchid

uchid (ú-chidŭ) sm pl(?) – gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pri earbã (loc, casi, etc.); crustali di gljatsã tsi acoapirã alumãchili di arburi earna cãndu fatsi multã arcoari; sinjac, gazonã, tseafi
{ro: chiciură, promoroacă, polei}
{fr: frimas, givre}
{en: (hoar-)frost, rime}
ex: uchidlu (sinjaclu) mi nfãrinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãrtuti/vãrtute

vãrtuti/vãrtute (vãr-tú-ti) sf pl(?) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri (lishoari i greali); dinami, puteari, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: vârtute, vigoare, tărie}
{fr: vigueur, puissance; dureté}
{en: vigor, power}
ex: ari multã, mari vãrtuti (puteari, dinami); vidzãndalui ahãtã vãrtuti (puteari) di om; tsi sh-cunoashti-a lui vãrtuti (puteari); nj-bãgai tutã vãrtutea, ma nu lj-u putui; el poati s-adarã thãmãturyii cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; s-dai cu coarda pisti nãsh di pi prisuprã, cu mari vãrtuti; agudeashti cu ahãtã vãrtuti, tsi tãlje lamnja n doauã bucãts; aflã cã suflitlu shi vãrtutea a ficiorlui di-amirã sta n coarda-lj

§ virtuti/virtute (vir-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)

§ vurtuti/vurtute (vur-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
ex: frãnsirã vurtutea (putearea) a apishtilor

§ vãrtusha-mi/vãrtushame (vãr-tu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vãrtuti)

§ vãrtos1 (vãr-tósŭ) adg vãrtoasã (vãr-tŭá-sã), vãrtosh (vãr-tóshĭ), vãrtoasi/vãrtoase (vãr-tŭá-si) – tsi ari puteari; tsi easti cu dinami; (lucru) tsi easti sãnãtos shi s-frãndzi (s-arupi, disicã, etc.) greu; cadãr, cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, putut, ndrumin, silnãos, sãlnios, silnãvos, sãluios
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti multu vãrtos (sãnãtos), nu pot s-lu frãngu; ayisite Dumnidzale, ayisite vãrtoase (putute); boatsi multu vãrtoasã (sãnãtoasã); doilji eara vãrtosh (cu dinami); vinili suntu vãrtoasi (sãnãtoasi); tricu multu chiro pãnã s-frigã inima, cã eara vãrtoasã ca cheatra; un sinjac, gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit; trei bucãts di gljets, groasi shi vãrtoasi ca bãrtsiri; strigã cu boatsi vãrtoasã shi dzãsi; lj-aspusi putearea-a lui vãrtoasã; doilji eara gionj, doilji eara vãrtosh; eshti cama gioni, cama sãnãtos shi cama vãrtos di mini

§ vãrtos2 (vãr-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; cu multã puteari (dinami, vãrtuti, etc.); multu, baea, malã di

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vlãtsurã

vlãtsurã (vlã-tsú-rã) sf pl(?) – ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã, amisticatã cu apã; vlaturã, sloatã, asloatã, zloatã, jigãrditsã, jugurditsã, lapã, lapuvitsã, lãpãitsã
{ro: lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}

§ vlaturã (vlá-tu-rã) sf pl(?) – (unã cu vlãtsurã)
ex: pit vlaturã imnam dzua tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã