DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sinfer

sinfer (sin-férŭ) sn sinferuri (sin-fé-rurĭ) – vrearea tsi u ari tra s-amintã tsiva (s-aibã unã ufelii, sã-lj si ndreagã huzmetea), atsel tsi fatsi un lucru; intires, ntires, ufelii, amintatic
{ro: interes}
{fr: intérêt}
{en: interest}

§ sinfirsescu (sin-fir-sés-cu) vb IV sinfirsii (sin-fir-síĭ), sinfirseam (sin-fir-seámŭ), sinfirsitã (sin-fir-sí-tã), sinfirsiri/sinfirsire (sin-fir-sí-ri) – l-fac s-aibã un sinfer tu fãtsearea-a unui lucru; am un sinfer cãndu-l fac un lucru (s-amintu tsiva, s-am unã ufelii, sã-nj si ndreagã huzmetea, etc.); ntirisedz, ntirisescu
{ro: (se) interesa}
{fr: (s’)intéresser}
{en: interest, be interested}
ex: nu mi sinfirseashti (nu mi ntiriseadzã, nu nj-adutsi vãrnã ufelii) aestu lucru

§ sinfirsit (sin-fir-sítŭ) adg sinfirsitã (sin-fir-sí-tã), sinfirsits (sin-fir-sítsĭ), sinfirsiti/sinfirsite (sin-fir-sí-ti) – (atsel) tsi ari sinfer cãndu fatsi un lucru; (atsel) cari-sh mutreashti mash sinferlu-a lui; ntirisat, ntirisit
{ro: interesat}
{fr: intéressé}
{en: interested}

§ sinfirsiri/sinfirsire (sin-fir-sí-ri) sf sinfirsiri (sin-fir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sinfirsit; ntirisari, ntirisiri
{ro: acţiunea de a interesa}
{fr: action d’intéresser, d’être intéressé}
{en: action of interesting, of being interested}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

avlachi1

avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã

§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)

§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã

§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãni/cãne

cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cinushi/cinushe

cinushi/cinushe (ci-nú-shi) sf cinushuri (ci-nú-shĭurĭ) – pulbirea tsi-armãni dupã tsi ardi ntreg, pãnã tu soni un lucru (lemnu, carti, etc.);
(expr:
1: nu-am cinushi n vatrã = hiu multu ftoh sh-nu-am tsiva dip;
2: alas cinusha aratsi n vatrã = fug di-acasã, apãrãtsescu casa;
3: catiun cinusha cãtrã nãs sh-u tradzi; catiun cinusha pri turta-a lui u tradzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
4: cinushi s-ti fats! = s-mori, s-nu-armãnã tsiva di tini)
{ro: cenuşă}
{fr: cendre}
{en: ash(es)}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); anvilea foclu cu cinushi; nu avea cinushi tu vatrã
(expr: eara multu oarfãn, nu-avea tsiva) di multi ori, ahãtã neaveari sh-ahãtã urfanji!; di cinusha albã s-nu fats turtã; shcrum shi cinushi bash; caftã feata ncoa, nclo, feata lj-alãsã cinusha aratsi tu vatrã
(expr: fudzi di-acasã, lu-apãrãtsi); cu putsãnã cinushi dit vatra-aestã s-lji fricari ocljilj shi s-vindicari; cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; cara ãlj deadi foc, nu armasi di nãsh nitsi cinushi; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi

§ cinushar (ci-nu-shĭárŭ) sm, sf cinusharã (ci-nu-shĭá-rã), cinushari (ci-nu-shĭárĭ) cinushari/cinushare (ci-nu-shĭá-ri) – atsel tsi spãstreashti (u-arneashti) cinusha; atsel tsi-adunã cinusha trã fãtsearea-a sãpunãljei; unã soi di pheat njic tu cari s-arucã cinusha di la tsigãri
{ro: cenuşar}
{fr: l’homme qui ramasse la cendre; cendrier}
{en: the man that cleans the ashes; ash-tray}
ex: vindurã cinusha tutã la cinushar sh-nu l-armasi ni trã lisivã

§ cinushirii/cinushirie (ci-nu-shi-rí-i) sf cinushirii (ci-nu-shi-ríĭ) – multimi di cinushi; loclu iu s-adunã cinusha
{ro: cenuşerie; locul unde se adună cenuşa}
{fr: quantité de cendres; lieu où on ramasse le cendre}
{en: quantity of ash; place for storing the ashes}
ex: cãtã cinushirii s-adunã?

§ ncinushedz (nci-nu-shĭédzŭ) vb I ncinushai (nci-nu-shĭáĭ), ncinusham (nci-nu-shĭámŭ), ncinushatã (nci-nu-shĭá-tã), ncinushari/ncinushare (nci-nu-shĭá-ri) – ardu un lucru sh-lu fac cinushi; murdãripsescu i umplu tsiva di cinushi; cinushedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culãchii/culãchie

culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}

§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu

§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}

§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}

§ culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri), culãchipsitori (cu-lã-chip-si-tórĭ), culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu cu-lãchipseascã) pri un altu, oaspi, i sã sh-agiungã el scupolu-ascumtu tsi lu-ari tu minti; marghiol, maryiol, tãrtor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: linguşitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

§ harizmã (há-riz-mã) sf harizmati/harizmate (ha-ríz-ma-ti) – aspuneari (faptã fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãtãri/hãtãre

hãtãri/hãtãre (hã-tã-ri) sf hãtãri (hã-tắrĭ) – bunlu tsi-l fãtsem a unui om (oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui di la cari vrem poati s-avem unã hãtãri ma nclo), tu loc ca s-lu fãtsem a unui altu om; hatrã, hari; chefi, gustu
{ro: favoare, hatâr}
{fr: égard, complaisance; concession, faveur, passe-droit}
{en: consideration, complacency; grant, favor, good turn}
ex: u featsi trã hãtãrea a mea (trã mini, tra sã-nj facã chefea); nu-am hãtãri di la el; el nu nj-aspardzi hãtãrea (chefea); ti hãtãrea-a ta (trã tini, tra s-tsã fac chefea) vinj pãnã aoa; ari mari hãtãri (zborlu-a lui ari mari treatsiri) la migilizi; dicara vrets s-li videts, vã fac aistã hãtãri (chefi); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; nãs ãnj tsãni hãtãrea (partea)

§ hãtãrgi (hã-tãr-gí) sm, sf, adg hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji), hãtãrgeadz (hã-tãr-gĭádzĭ), hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji) – atsel tsi fatsi (i lu-ariseashti s-facã) hãtãri; hãtrãgi
{ro: păsuitor}
{fr: serviable, qui jouit d’égard}
{en: obliging}
ex: easti multu hãtãrgi, nu-aspardzi hãtãrea-a vãrnui

§ hatrã (há-trã) sf pl(?) – (unã cu hãtãri)
ex: ti hatra (hãtãrea, chefea, gustul)-al Fezo; hatra (hãtãrea)-a voastrã-i mari

§ hãtrãgi (hã-trã-gí) sm, sf, adg hãtrãgioanji/hãtrãgioanje (hã-trã-gĭŭá-nji), hãtrãgeadz (hã-trã-gĭádzĭ), hãtrãgioanji/hãtrã-gioanje (hã-trã-gĭŭá-nji) – (unã cu hãtãrgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

intires

intires (in-ti-résŭ) sn intiresi/intirese (in-ti-ré-si) shi intiresuri (in-ti-ré-surĭ) – vrearea tsi u ari un (tsi fatsi un lucru) tra s-amintã tsiva (s-aibã unã ufelii, sã-lj si ndreagã huzmetea); ntires, sinfer, ufelii, amintatic
{ro: interes}
{fr: intérêt}
{en: interest}
ex: caftã-ts tini intireslu-a tãu; am intires di imnu dupã nãs

§ ntires (nti-résŭ) sn ntiresi/ntirese (nti-ré-si) shi ntiresuri (nti-ré-surĭ) – (unã cu intires)

§ intirisantu (in-ti-ri-sán-tu) adg (shi adv invar) intirisantã (in-ti-ri-sán-tã), intirisantsã (in-ti-ri-sán-tsã), intirisanti/intirisante (in-ti-ri-sán-ti) – (lucru, idei) tsi-aspuni unã hari tsi-l fatsi omlu s-mindueascã cã ahãrzeashti s-lu mutreshti (s-lu-lugurseshti) lucrul (ideea) ma ghini, cu ma multã cãshtigã; tsi nu easti di-aradã
{ro: interesant}
{fr: intéressant}
{en: interesting}
ex: va s-avdzã multi lucri intirisanti (tsi-ahãrzeashti s-li avdzã)

§ intirisedz (in-ti-ri-sédzŭ) (mi) vb I intirisai (in-ti-ri-sáĭ), intiri-sam (in-ti-ri-sámŭ), intirisatã (in-ti-ri-sá-tã), intirisari/intirisare (in-ti-ri-sá-ri) – fac pri cariva s-aibã un intires tu fãtsearea-a unui lucru; am un intires (s-am, s-amintu tsiva, s-am unã ufelii, etc.) cãndu fac un lucru; ntirisedz, sinfirsescu
{ro: (se) interesa}
{fr: (s’)intéresser}
{en: interest, be interested}
ex: s-intiriseadzã Valilu di tuti cãti nã dor noi armãnjlji

§ intirisat (in-ti-ri-sátŭ) adg intirisatã (in-ti-ri-sá-tã), intirisats (in-ti-ri-sátsĭ), intirisati/intirisate (in-ti-ri-sá-ti) – (atsel) tsi ari un intires cãndu fatsi un lucru; (atsel) cari-sh mutreashti ntireslu-a lui mash; ntirisat, sinfirsit
{ro: interesat}
{fr: intéressé}
{en: interested}
ex: om intirisat ti lucrili-a noastri armãneshti

§ intirisari/intirisare (in-ti-ri-sá-ri) sf intirisãri (in-ti-ri-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ntirisat; ntirisari, sinfirsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mucaeti/mucaete

mucaeti/mucaete (mu-ca-ĭé-ti) sf mucaets (mu-ca-ĭétsĭ) – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; intireslu tsi lu-aspuni cariva tra s-facã un lucru; anangasi, shtiuri, parachinisi, apofasi, angãtan, intires, sinfer;
(expr:
1: mi fac mucaeti = ljau unã apofasi, apufãsescu, etc.;
2: lu-am mucaeti = lu-am angãtan, l-mutrescu, etc.)
{ro: îndemn, grije, interes, hotărâre}
{fr: stimulent, intérêt, décision}
{en: stimulant, incentive, decision}
ex: mi feci mucaeti
(expr: apufãsii); fã-ti mucaeti
(expr: lja-ts apofasea) sh-du-ti; nu mi feci mucaeti
(expr: nu-avui angãtanlu, nu loai apofasea) s-lji scriu nã carti; fã-ti mucaeti
(expr: aspuni c-ai un intires, lja unã apofasi) sh-du-ti s-lu vedz; lu-avui mucaeti
(expr: l-mutrii, lj-avui angãtan) cãt fu lãndzit

§ nimuca-eti/nimucaete (ni-mu-ca-ĭé-ti) sf nimucaets (ni-mu-ca-ĭétsĭ) – atsea (harea) tsi-l fatsi pri cariva s-hibã alãsat, timbel, s-nu lja lishor unã apofasi tu banã, s-nu-l mealã tsiva, etc.; alãsari
{ro: indolenţă, nehotărâre}
{fr: indolence, indécision}
{en: indolence, apathy}
ex: nimucaetea (lipsita di intires, di anangasi) nu ts-adutsi bun

§ mucaitlã (mu-ca-it-lắ) sm, sf, adg mucaitloanji/mucaitloa-nje (mu-ca-it-lŭá-nji), mucaitladz (mu-ca-it-ládzĭ), mucaitloa-nji/mucaitloanje (mu-ca-it-lŭá-nji) – (om) tsi li fatsi tuti lucrili cu angãtan, cu cãshtigã; angãtan, cãshtigos
{ro: grijuliu}
{fr: soucieux; qui se stimule}
{en: worried; who incites himself}

§ mucaitlã-chi/mucaitlãche (mu-ca-it-lắ-chi) sf mucaitlãchi (mu-ca-it-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi omlu si s-facã mucaeti (s-aibã angãtan)
{ro: îndemnare}
{fr: qualité d’être soucieux ou stimulé}
{en: worrier}

§ mucaitlin (mu-ca-it-línŭ) sm, sf, adg mucaitlinã (mu-ca-it-lí-nã), mucaitlinj (mu-ca-it-línjĭ), mucaitlini/mucaitline (mu-ca-it-lí-ni) – (unã cu mucaitlã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutrescu

mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana

§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nari/nare

nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn