DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amaxi/amaxe

amaxi/amaxe (a-mác-si) sf amãxi (a-mắc-si) – unã soi di cutii mari pi-arocuti, cu cari s-minã oaminj i poartã lucri (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã); (fig: amaxi = furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã amaxi); cãrutsã, carotsã; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură, maşină}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, coach, carriage, vehicle, car}
ex: vinj cu amaxea (carotsa, paitonea)

§ amãxã (a-mãc-sắ) sm amãxadz (a-mãc-sádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) amaxea shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutsar, cãrutser, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ambari/ambare

ambari/ambare (am-bá-ri) sf ambãri (am-bắrĭ) – sfinduchi, udã i mãgãzii tu cari s-tsãni di-aradã yiptu ca, bunãoarã: gãrnu, sicarã, misur, etc.; hãmbari;
(expr: u fac gura ambari = fac un mari vrondu, cãvgã)
{ro: hambar}
{fr: grenier, magasin pour les céréales}
{en: granary, grain-loft}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); nã cãldari cãt nã ambari; umplui ambarea di grãn; vindui grãnili dit ambãri

§ hãmbari/hãmbare (hãm-bá-ri) sf hãmbãri (hãm-bắrĭ) – (unã cu ambari)
ex: va s-am hãmbarea mplinã; fatsi gura hãmbari
(expr: fatsi un mari vrondu, cãvgã)

§ ambãrusescu (am-bã-ru-sés-cu) vb IV ambãrusii (am-bã-ru-síĭ), ambãruseam (am-bã-ru-seámŭ), ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusiri/am-bãrusire (am-bã-ru-sí-ri) – bag grãni (misur, gãrnu, sicarã, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trãninti
{ro: pune în hambar}
{fr: engranger}
{en: store in the granary}
ex: ambãrãsii multi tseapi

§ ambãrusit (am-bã-ru-sítŭ) adg ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusits (am-bã-ru-sítsĭ), ambãrusiti/ambãrusite (am-bã-ru-sí-ti) – tsi easti bãgat tu ambari; tsi easti adunat
{ro: pus în hambar}
{fr: engrangé}
{en: stored in the granary}

§ ambãrusi-ri/ambãrusire (am-bã-ru-sí-ri) sf ambãrusiri (am-bã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã grãni tu ambari
{ro: acţiunea de a pune în hambar}
{fr: action d’engranger}
{en: action of storing in the granary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

asimi/asime

asimi/asime (a-sí-mi) sf asinj (a-sínjĭ) shi asimuri (a-sí-murĭ) – metal di-atseali scumpili (cu-unã hromã albã lutsitoari sh-mushatã) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), lucri di casã (tãvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.;
(expr: di-asimi = mushat, albu, cu-unã hromã ca di-asimi)
{ro: argint}
{fr: argent}
{en: silver}
ex: tavã di asimi; asimea easti albã; nj-acumpãrã un nel di-asimi; easti curatã ca asimea; armili di-asimi; om fãrã arushini, banã di asimi; lutseafirlu di-asimi
(expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; Muscopulea tu asimuri ãncljigatã; cali ashtirnutã mash cu-asimi; sh-umplu supãnjli-a lui di-asinj

§ asimco (a-sim-có) sm asimcadz (a-sim-cádzĭ) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-cá-li) – suro di lucri fapti di-asimi tsi s-aflã tu-un loc (tu-unã casã, tu-nã ducheani trã vindeari, etc.); asimico, asimicãturã
{ro: argintărie}
{fr: argenterie}
{en: silverware}
ex: nveasti cu asimcadz pri eali; tsã da grosh, liri, asimcadz, yeamãndzã

§ asimico (a-si-mi-có) sm asimicadz (a-si-mi-cádzĭ) shi sn asimicali/asimicale (a-si-mi-cá-li) – (unã cu asimco)
ex: adusi pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscurã la nuntã, nj-feci piculj; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz; cu tuti neali, cu tut asimicali

§ asimicãturã (a-si-mi-cã-tú-rã) sf asimicãturi (a-si-mi-cã-túrĭ) – (unã cu asimco)

§ asimusescu (a-si-mu-sés-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-síĭ), asimuseam (a-si-mu-seámŭ), asimusitã (a-si-mu-sí-tã), asimusiri/asimusire (a-si-mu-sí-ri) – tindu un petur suptsãri di-asimi (dau cu-asimi) pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri adrati di-asimi (dati cu-asimi);
(expr: asimusescu calea = imnu tut chirolu pri idyea cali)
{ro: arginta}
{fr: argenter; revêtir d’une couche d’argent}
{en: silver; coat with a thin layer of silver}
ex: dauã veri asimusii calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carotsã

carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)

§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)

§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)

§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser

§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi

§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrtelj

cãrtelj (cãr-téljĭŭ) sn cãrtealji/cãrtealje (cãr-teá-lji) shi cãrtelji/cãrtelje (cãr-té-lji) shi cãrtelj (cãr-téljĭ) –
1: nel (vãrtos, di metal) cu cari s-acatsã cãtinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra sã ncljiadzã unã ushi (poartã, sinduchi, etc.); cãrchelj, cãrcheauã;
2: aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã oara di curauã, etc.); cadenã, catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, brangã, prangã, heari (fig:
1: cãrtelj = guva di cur; cur, ghes, shidzut; expr:
2: lj-trec cãrteljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini, fac tsi voi cu el, canda-lj tricui un nel di nari ca la unã ursã;
3: sã-nj mãts cãrteljlu (curlu) = nu mi mealã dip, cã nu pots sã-nj fats tsiva)
{ro: belciug; lanţ}
{fr: anneau (de fer); chaîne}
{en: ring (of metal); chain}
ex: cãrteljlu (nelu) a cingheljlui; la ushi ari cãrtealji di her (catini); unã cheatrã mari cu patru cãrtelji (singiri); l-doari cãrteljlu (fig: curlu; icã expr: nu-l mealã); sã-nj mãts cãrteljlu
(expr: sã-nj mãts curlu, nu mi mealã dip); ducmenladzlji cu cãrtelji (neali njits) s-li bagã nveastili di veri

§ cãrtiljedz (cãr-ti-ljĭédzŭ) (mi) vb I cãrtiljai (cãr-ti-ljĭáĭ), cãrtiljam (cãr-ti-ljĭámŭ), cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) – acats (bag) un nel (cãrtelj) di her, di-asimi i di-un altu lucru; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azvundzescu, azundzescu, ampihiur, mpihiur, mpihior, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
ex: ded s-cãrtiljadzã parãlu tsi-l didesh (s-lji facã guvã), ca s-lu spindzur di gushi; cãrtiljai (feci guvã tu) fluria ca s-u fac ver

§ cãrtiljat (cãr-ti-ljĭátŭ) adg cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljats (cãr-ti-ljĭátsĭ), cãrtiljati/cãrtiljate (cãr-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un nel (un cãrtelj); (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; azvundzit, azundzit, ampihiurat, mpihiurat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrtsãnescu

cãrtsãnescu (cãr-tsã-nés-cu) vb IV cãrtsãnii (cãr-tsã-níĭ), cãrtsã-neam (cãr-tsã-neámŭ), cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãniri/cãr-tsãnire (cãr-tsã-ní-ri) –
1: fac un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã un di-alantu (s-frãngu, creapã, plãscãnescu, ardu tu vatrã, etc.) icã usha (niumtã cu untulemnu) cãndu s-dishcljidi, etc.; crãtsãnescu, scãrtsãn;
2: fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; scãrcic, scrãcic, shcãrcic, scãrshnescu, zgroamic;
3: mi disfac dinapandiha tu multi cumãts, multi ori cu un vrondu uscat; crep, plãscãnescu; (fig: u (li, lj-) cãrtsãnescu = (i) u-aruc, lj-dau (unã pliscutã, un shcop, unã bishinã); (ii) fug, mi duc, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.; (iii) u bag tu-ashtirnut unã featã, u-arushinedz, u-ambairu, etc.)
{ro: trozni, scrâşni (dinţii), crăpa}
{fr: craquer, grincer, grincer (les dents), crevasser}
{en: crack, creak, grind (one’s teeth)}
ex: tsi cãrtsãneashti ashi? (tsi s-avdi aestu vrondu uscat?); cãrtsãneashti usha cãndu si ncljidi; di amãnii, cãrtsãneashti (scãrcicã) dintsãlj; s-trundueashti loclu, cãsica cãrtsãni (cripã); cãrtsãni (fig: u-arcã) bizbilea dinanumirea; arãchi pheatlu sh-lu cãrtsãni (fig: lu-astrapsi, lu-arcã) di caplu al Coleti; lj-cãrtsãnim (fig: lj-deadim) unã pliscutã; lj-u cãrtsãnirã (fig: fudzirã) apoea cãtrã-aclo; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãr-tsãneashti (dzãtsi) nã minciunã; lj-u cãrtsãni (fig: fudzi) arãulu nghios; u cãrtsãnirã (u-ambãirarã) feata-aestã

§ cãrtsãnit (cãr-tsã-nítŭ) adg cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãnits (cãr-tsã-nítsĭ), cãrtsãniti/cãrtsãnite (cãr-tsã-ní-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã; crãtsãnit, scãrtsãnit, (trã dintsã) scãrcicat, scrãcicat, shcãrcicat, scãrshnit, zgrumicat, cripat, plãscãnit
{ro: troznit, scrâşnit (dinţii), crăpat}
{fr: craqué, grincé, (dent) grincée, crevassé}
{en: cracked, creaked, ground (teeth)}
ex: muljarea aestã easti cãrtsãnitã (fig: aguditã, ambãiratã)

§ cãr-tsãniri/cãrtsãnire (cãr-tsã-ní-ri) sf cãrtsãniri (cãr-tsã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãrtsãneashti tsiva; crãtsãniri, scãrtsãniri, (trã dintsã) scãrcicari, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumi-cari, cripari, plãscãniri
{ro: acţiunea de a trozni, de a scrâşni (dinţii), de a crăpa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caselã

caselã (ca-sé-lã) sf caseli/casele (ca-sé-li) – cutii tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri; cutii mari adratã ma multu di lemnu (metal, plasticã, carti groasã, etc.) tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri mãri sh-greali; sfinduchi, sinduchi, haselã, casã, cãselã, casonã, mãlatã, sipeti, baulã, valitsã
{ro: cufăr, ladă}
{fr: coffre, malle, caisse de bois}
{en: chest, box, bin}
ex: caselã (sinduchi) mplinã di cãrtsã; s-lja paradz dit caselã (casã, cutii); dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru

§ cãselã (cã-sé-lã) sf cãseli/cãsele (cã-sé-li) – (unã cu caselã)

§ casonã (ca-só-nã) sf casoni/casone (ca-só-ni) – (unã cu caselã)
ex: auãli li bagã tu casonã

§ casã2 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) – (unã cu caselã)
(expr: casã di gaz = cutia tu cari s-bagã shi s-tsãni gazlu)

§ haselã (ha-sé-lã) sf haseli/hasele (ha-sé-li) – (unã cu caselã)
ex: haselã (sinduchea cu pai) di-al Moisi; va s-dishcljidã hasela (casona); bagã flurii tu haselã (sfinduchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chivuri/chivure

chivuri/chivure (chi-vú-ri) sf chivuri (chi-vúrĭ) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chiuvuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: chivurea); lji ngrupã fãrã chivuri (cufciug); s-nji dai nãshti scãnduri s-lj-adrãm chivurea; lj-adrarã chivurea tra s-lu ngroapã

§ cãvuri/cãvure (cã-vú-ri) sf cãvuri (cã-vúrĭ) – loclu iu si ngroapã un mortu; murmintu, mãrmintu, mirmintu, groapã
{ro: mormânt}
{fr: tombe, sépulcre}
{en: tomb, grave}

§ chiuvuri/chiuvure (chĭu-vú-ri) sf chiuvuri (chĭu-vúrĭ) – (unã cu chivuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crivati/crivate

crivati/crivate (cri-vá-ti) sf crivãts (cri-vắtsĭ) – momila din casã (patlu di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra s-doarmã noaptea (di-aradã pri unã strozmã); pat, yitachi, ashtirnut, culcush, strozmã
{ro: pat, culcuş}
{fr: lit}
{en: bed}
ex: yin la mini tu crivati (ashtirnut); di-alunei crivati (pat, culcush, ashtirnut) ãlj fatsi; durnja pi-unã crivati (pat) di lemnu di nuc

§ xilucrevat (csi-lu-cré-vatŭ) sn xilucrevati/xilucrevate (csi-lu-cré-va-ti) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: xilucrevat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã