Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sindoni/sindone

sindoni/sindone (sin-dó-ni) sf – vedz tu sindonã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sindonã

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

(expr: dzãnili) trei; agudit di albi
(expr: dzãni); trã Stã-Vinjiri va ishim tu albi
(expr: stranji albi); ishii cu fatsa albã
(expr: fãrã stepsu)

§ albat (al-bátŭ) adg albatã (al-bá-tã), albats (al-bátsĭ), albati/albate (al-bá-ti) – (unã cu albu)
ex: cari-i ma albatã (albã)?

§ albeatsã (al-beá-tsã) sf albets (al-bétsĭ) –
1: harea tsi fatsi lucrul tra s-hibã albu; algheatsã;
2: partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albush;
3: bueaua (pulbirea, pudra) albã tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati
{ro: albeaţă; albuşul de ou; fard alb}
{fr: blancheur; blanc d’oeuf; fard blanc}
{en: whiteness; egg-white; white make-up}
ex: albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); oulu ari croc (partea galbinã) shi albeatsã (partea albã); sh-deadi cu albetsuri (pudrã albã di fatsã); sh-bãgã albeatsã pri fatsã; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti

§ algheatsã (al-ghĭá-tsã) sf alghets (al-ghĭétsĭ) – (unã cu albeatsã)
ex: algheatsa-a neauãljei; s-nu mi schinã pisti fatsã cã-nj lja algheatsa sh-arushatsa

§ albush1 (al-búshĭŭ) sn albushi/albushe (al-bú-shi) shi albushuri (al-bú-shĭurĭ) – partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albeatsã
{ro: albuşul de ou}
{fr: blanc d’oeuf}
{en: egg-white}

§ alber (al-bérŭ) adg alberã (al-bé-rã), alberi (al-bérĭ), alberi/albere (al-bé-ri) – cu perlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush
{ro: blond}
{fr: blond}
{en: blond}
ex: feata-atsea alberã (arusã); era cu perlu-alber

§ albush2 (al-búshĭŭ) adg albushi/albushe (al-bú-shi), albush (al-búshĭ), albushi/albushe (al-bú-shi) – (unã cu alber)

§ alburiu (al-bu-ríŭ) adg alburii (al-bu-rí-i), alburii (al-bu-ríĭ), alburii (al-bu-ríĭ) – unã hromã tsi da ca pi albã-sivã tsi sh-u-adutsi niheamã cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului
{ro: alburiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: tserlu easti alburiu (tsi da ca pi albu-siv)

§ alghescu (al-ghĭés-cu) vb IV alghii (al-ghíĭ), algheam (al-ghĭámŭ), alghitã (al-ghí-tã), alghiri/alghire (al-ghí-ri) – fac un lucru tra s-hibã albu; buisescu un lucru tu albu; mi ved albu; (fig:
1: alghescu = (i) mi fac hãrios; (ii) aspel stranjili sh-li fac curati (albi); (iii) nj-si fac perlji alghi, aushescu; (iv) algheashti = apirã, creapã dzua; (v) algheashti = s-alãnceashti di diparti; expr:
2: nj-alghescu ocljilj (di foami) = nu mata pot s-aravdu;
3: nj-alghescu perlji = aushescu;
4: nj-algheashti fatsa = mi fac om tinjisit;
5: alghii noaptea; avui nã noapti albã = avui nã noapti nidurnjitã; nu durnjii tutã noaptea;
6: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish)
{ro: albi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: vedz tu munti iu algheashti (iu s-veadi albã) atsea bãrtsiri?; algheashti (fig: s-alãnceashti di diparti) unã hoarã aclo largu; pãn iu neurli alghescu; pãnã s-algheascã (fig: s-aushascã) bãrbat-nju; alghii (fig: aushii) pãnã s-ti nvets; cãndu lihoana s-dutsea tu vãrã casã cu natlu n bratsã, nicuchira-a atsiljei casã lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu lãnã albã, tra s-aushascã; s-duc s-algheascã (fig: s-aspealã stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-ausheshti ghini, s-bãnedz hãrioasã), hilja-a mea; s-bãneadzã pãnã s-algheascã (fig: pãnã s-aushascã, pãnã va-lj si facã perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s-ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats-vã, cã alghi (fig: apiri) nafoarã; alghi (fig: apiri) di nghios; nj-alghirã ocljilj di foami (acats pãndzinã la oclji di foami; escu multu-agiun); cãndu va ts-algheascã ocljilj di foami
(expr: cãndu nu va mata pots s-aravdzã di-agiun tsi eshti); trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: nu mata pot di dorlu-a lor)

§ alghit (al-ghítŭ) adg alghitã (al-ghí-tã), alghits (al-ghítsĭ), alghiti/alghite (al-ghí-ti) – tsi easti faptu tra s-aspunã albu; tsi easti hãrios; tsi-ari aushitã; tsi ari apiritã
{ro: albit}
{fr: blanchi, vieilli}
{en: whitened, who became old}
ex: easti multu-alghit (fig: multu-aushit)

§ alghiri/alghire (al-ghí-ri) sf alghiri (al-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu algheashti tsiva, etc.
{ro: acţiunea de a albi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}

§ alghiturã (al-ghi-tú-rã) sf alghituri (al-ghi-túrĭ) – un stranj (cãmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspealã; aushatic
{ro: albitură}
{fr: blanchissure}
{en: washing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ashternu

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

(expr: l-ded dipadi) sh-lu bãtui; u-ashtirnurã tutã calea
(expr: teasirã chetsrã i cãldãrãmi pri cali); ashtirnets trã culcari
(expr: ndridzets crivatea, tindets vilendzãli pri loclu iu va si s-doarmã); cãndu u-ashtirnu sh-birbiljlu
(expr: cãndu nchisi s-batã dipriunã); mi ashtirnui tu beari (shidzui s-beau sh-nu-astãmã-tseam); di-asearã u-ashtirnurã la hani
(expr: s-curdusirã pri beari tutã noaptea); furlji u-au tru minti si s-ashtearnã
(expr: s-nu mata furã, s-facã unã banã shi s-lucreadzã ca tuts alantsã oaminj); ficiorlu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti, bãgã minti); multu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti), nu easti ca ma ninti; Culachi nu s-ashtirnea la lucru
(expr: nu shidea tu-un lucru, s-lucreadzã cuminti, ca tutã dunjaea); pri lucru si s-ashtearnã, nu-lj s-ashtirnea curlu
(expr: nu s-ashtirnea pri lucru; nu-l trãdzea inima s-lucreadzã; nu s-acãtsa s-lucreadzã); trã nã Lenã culunjatã, nu-nj s-ashtearnã dzua tutã
(expr: nu mi-acatsã loclu); sh-cara lu-ashtirnu pri shcop
(expr: sh-cara l-bãtu ghini), lj-ascãpirarã ocljilj; ti-ashtirnai
(expr: spush aralili tsi-ai faptã) la dascal

§ ashtirnut1 (ash-tir-nútŭ) adg ashtirnutã (ash-tir-nú-tã), ashtirnuts (ash-tir-nútsĭ), ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – tsi easti tes pri tsiva; tsi easti bãgat s-shadã (tsi shadi) pri tsiva; tes, curdusit, etc.;
(expr: om ashtirnut = om di besã, cu mintea salami, tsi mindueashti ghini, tsi sh-veadi di lucrul a lui, etc.)
{ro: aşternut, aşezat, etc.}
{fr: étendu, assis, etc.}
{en: spread out, layed out, who sits down, etc.}
ex: pri-ashtirnuta (teasa mpadi) a mea tãmbari; unã padi ashtirnutã (acupiritã) cu earbã; calea ashtirnutã tutã cu chetri; calea ashtirnutã mash cu-asimi
(expr: cu-asimi teasã pri cali, tu loc di chetsrã); tora el easti om ashtirnut
(expr: di besã, cu minti, tsi sh-mutreashti lucrul salami)

§ ashtirnat (ash-tir-nátŭ) adg ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtirnats (ash-tir-nátsĭ), ashtirnati/ash-tirnate (ash-tir-ná-ti) – (unã cu ashtirnut1)
ex: eara cu mintea la loc, ashtirnatã shi nu vrea s-lu-ascultã; ahtari featã mushatã, cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat; eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu sh-eara di lishoarili

§ ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) sf ashtearniri (ash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashtearni tsiva
{ro: acţiunea de a aşterne; de a (se) aşeza; etc.}
{fr: action d’étendre; de mettre sur; de s’asseoir; etc.}
{en: action of spreading out, of laying out; of sitting down; etc.}
ex: casa va ashtirneari (ndridzeari)

§ ashtirneari/ashtirneare (ash-tir-neá-ri) sf ashtirneri (ash-tir-nérĭ) – (unã cu ashtearniri)

§ ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) sf ashtirnãri (ash-tir-nắrĭ) – (unã cu ashtearniri)

§ dishternu (dish-tér-nu) vb III, II shi I dishtirnui (dish-tir-núĭ) shi dishtirnai (dish-tir-náĭ), dishtirneam (dish-tir-neámŭ) shi dishtirnam (dish-tir-námŭ), dishtirnutã (dish-tir-nú-tã) shi dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) shi dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) shi dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) – disfac sh-adun ashtirnutlu-a crivatiljei, misalea di pri measã, chilimea di mpadi, etc.
{ro: dez-aşterne; desface patul}
{fr: défaire le lit; ôter le tapis des chambres}
{en: undo the bed; take off the room carpet}
ex: dishternu (li-adun lucrili din) casa cã eara s-avdi fricã

§ dishtirnut (dish-tir-nútŭ) adg dishtirnutã (dish-tir-nú-tã), dishtirnuts (dish-tir-nútsĭ), dishtirnuti/dishtirnute (dish-tir-nú-ti) – (patlu) tsi-lj s-ari scoasã ashtirnutlu (vilendza, sindonea shi cãpitunjili); measa) tsi-lj s-ari sculatã misalea; (udãlu) tsi-lj s-ari scoasã chilimea
{ro: dez-aşternut; (patul) desfăcut}
{fr: défait (lit); ôté (tapis d’une chambre)}
{en: undone (bed); taken off (room carpet)}

§ dishtirnat (dish-tir-nátŭ) adg dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtirnats (dish-tir-nátsĭ), dishtirnati/dishtirnate (dish-tir-ná-ti) – (unã cu dishtirnut)

§ dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) sf dishtearniri (dish-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishtearni tsiva (un ashtirnut di pat, misali di pri-unã measã, etc.)
{ro: acţiunea de a dez-aşterne; de a desface patul}
{fr: action de défaire le lit; d’ôter le tapis des chambres}
{en: action of undoing the bed; of taking off the room carpet}

§ dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) sf dishtirneri (dish-tir-nérĭ) – (unã cu dishtearniri)

§ dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) sf dishtirnãri (dish-tir-nắrĭ) – (unã cu dishtearniri)

§ neashtirnut (neash-tir-nútŭ) adg neashtirnutã (neash-tir-nú-tã), neashtirnuts (neash-tir-nútsĭ), neashtirnuti/neashtirnute (neash-tir-nú-ti) – tsi nu easti tes pri tsiva; (pat) tsi nu easti ashtirnut (ndreptu);
(expr: om neashtirnut = om tsi nu para lucreadzã, tsi nu sh-ari faptã casã sh-fumealji, tsi nu pots s-lji fats besã, etc.)
{ro: neaşezat, neaşternut, etc.}
{fr: qui n’est pas étendu; débraillé, sans tenue}
{en: who is not seated down, untidy, hardly decent}
ex: ficior neashtirnut ninga
(expr: tsi-alagã prit cãljuri fãrã s-facã tsiva, tsi nu si nsurã ninga, tsi nu sh-para caftã lucru, etc.)

§ neashtirnat (neash-tir-nátŭ) adg neashtirnatã (neash-tir-ná-tã), neashtirnats (neash-tir-nátsĭ), neashtirnati/neashtirnate (neash-tir-ná-ti) – (unã cu neashtirnut)
ex: sh-eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu-sh eara di lishoarili shi di muljerli neashtirnati
(expr: tsi suntu apreasi tu minti, tsi nu pots s-lã fats besã)

§ neashtearni-ri/neashtearnire (neash-teár-ni-ri) sf neashtearniri (neash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-ashtearni (cãndu tsiva nu easti ashtirnut)
{ro: acţiunea de a nu aşterne; de a nu (se) aşeza}
{fr: action de ne pas (s’)étendre; de ne pas s’asseoir}
{en: action of not spreading out, of not laying out; of not sitting down}

§ neashtirneari/neashtirneare (neash-tir-neá-ri) sf neashtirneri (neash-tir-nérĭ) – (unã cu neashtearniri)

§ neashtirna-ri/neashtirnare (neash-tir-ná-ri) sf neashtirnãri (neash-tir-nắrĭ) – (unã cu neashtearniri)

§ ashtirnut2 (ash-tir-nútŭ) sn ashtirnuturi (ash-tir-nú-turĭ) shi ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – loclu ndreptu cu vilendzã sh-cãpitãnj tra s-doarmã omlu; shtirnut, crivati, pat, strozmã, shiltei, dushec;
(expr:
1: intru tu-ashtirnut = mi bag s-dormu;
2: escu tu-ashtirnut = hiu lãndzit;
3: (bãrbat) mi bag (intru) tu-ashtirnut cu-unã muljari = u ncalic, u-ambairu, u mpihiur, etc.)
{ro: aşternut, pat}
{fr: lit, literie, couche}
{en: bed, bedding}
ex: ari ashtirnuti groasi; ashtirnut (strozmã) di palji; s-frãngã vruta-nj tu-ashtirnut; s-nji dai moara di piper di sum ashtirnut; armasirã tu-ashtirnut mash featili singuri; intrai tu ashtirnut
(expr: mi bãgai s-dormu)

§ shtirnut (shtir-nútŭ) sn shtirnuturi (shtir-nú-turĭ) – (unã cu ashtirnut2)
ex: s-doarmã tru un shtirnut (pat, crivati)

§ ashtirnãmintu (ash-tir-nã-mín-tu) sn ashtirnãminti/ashtirnãminte (ash-tir-nã-mín-ti) shi ashtirnãminturi (ash-tir-nã-mín-turĭ) – unã soi di cuvertã tsi s-bagã pri cal sum sãmar tra s-nu-lj facã arãnj a calui; ashtirnumintu, cuvertã
{ro: iblâncă}
{fr: chabraque (couverture en laine de chèvre)}
{en: blanket used to put on horses}
ex: scoasim ashtirnãmintili a caljlor

§ ashtirnumintu (ash-tir-nu-mín-tu) sn ashtirnuminti/ashtirnu-minte (ash-tir-nu-mín-ti) shi ashtirnuminturi (ash-tir-nu-mín-turĭ) – (unã cu ashtirnãmintu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

birbilj3

birbilj3 (bir-bíljĭŭ) sn birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – unã soi di dantelã (cusutã multi ori tu mardzinea di stranji (guliri, mãnits di cãmesh, cãpitãnji, sindoni, etc.) tra s-li facã ma mushati
{ro: bibil, broderie}
{fr: espèce de petite dentelle, ourlet}
{en: lace, hem}
ex: avea nã mãndilã cu birbilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

circeafi/circeafe

circeafi/circeafe (cir-cĭá-fi) sf circehi (cir-cĭéhĭ) – pãndzã suptsãri cari s-ashtearni, di-aradã, sum vilendzã shi pristi crivatea iu doarmi omlu; cearceaf, sindonã, sindoni
{ro: cearceaf}
{fr: drap de lit}
{en: bed sheet}
ex: paplumã cu circeafi

§ cearceaf (cĭar-cĭáfŭ) sn cearceafuri(?) (cĭar-cĭá-furĭ?) – (unã cu circeafi)
ex: ashtearnã-nj shi un cearceaf

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

dushec

dushec (du-shĭécŭ) sn dushecuri (du-shĭé-curĭ) shi dushetsi/du-shetse (du-shĭé-tsi) – unã soi di sac mari, tsi sh-u-adutsi cu fatsa-a unei crivati, mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tsi-l fac moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui cãndu s-bagã s-doarmã; strozmã, ashtirnut, shiltei
{ro: saltea}
{fr: matelas}
{en: mattress}
ex: s-ljau dusheclu cu yurganea; s-bãga s-doarmã pri dushec (strozmã, ashtirnut) di palji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

giulgiu

giulgiu (gĭúl-gĭu) sn giulgiuri (gĭúl-gĭurĭ) – pãndzã suptsãri cari s-ashtearni pristi tsiva i cariva; pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; ghiulgiu, savan, savun, sindonã, sindoni
{ro: linţoliu, giulgiu}
{fr: linceul, suaire}
{en: shroud}

§ ghiulgiu (ghĭúl-gĭu) sn ghiulgiuri (ghĭúl-gĭurĭ) – (unã cu giulgiu)
ex: pit hori, ghiulgiul mash la ngrupari s-a-veadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

savan

savan (sá-vanŭ) sn savani/savane (sá-va-ni) – pãndzã suptsãri cari s-ashtearni pristi tsiva i cariva; pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; savun, giulgiu, ghiulgiu, sindonã, sindoni;
(expr: s-ti ved cu savanlu = s-ti ved mortu)
{ro: linţoliu, giulgiu}
{fr: linceul, suaire}
{en: shroud}
ex: pãndza a lui, aratsi ca savan; ãlj bagã stranji, savan; tu savanlu ncljigat di lus; ayiu Costa imna, acupirit cu savan (giulgiu); l-dipusirã tu groapã cu savanili atseali di mitasi; un mortu, acupirit cu savan shi pri savan nã carti

§ savun (sá-vunŭ) sn savuni/savune (sá-vu-ni) – (unã cu savan)

§ nsãvã-nedz (nsã-vã-nédzŭ) (mi) vb I nsãvãnai (nsã-vã-náĭ), nsãvãnam (nsã-vã-námŭ), nsãvãnatã (nsã-vã-ná-tã), nsãvãnari/nsãvãnare (nsã-vã-ná-ri) – ashternu savanlu pri crivati; anvilescu tsiva (un mortu) cu savan
{ro: acoperi (patul) cu cearşaf ori (mortul) cu giulgiu}
{fr: couvrir avec un drap (de lit) ou un linceul}
{en: cover with a bed sheet or a shroud}
ex: nsãvãnã (bãgã savanlu pi) ashtirnutlu; lu nsãvãnarã (lu-anvãrtirã mortul cu savanlu)

§ nsã-vãnat (nsã-vã-nátŭ) adg nsãvãnatã (nsã-vã-ná-tã), nsãvãnats (nsã-vã-nátsĭ), nsãvãnati/nsãvãnate (nsã-vã-ná-ti) – tsi easti ashtirnut cu-un savan; tsi easti-acupirit cu savan
{ro: acoperit cu cearşaf ori giulgiu}
{fr: couvert avec un drap (de lit) ou un linceul}
{en: covered with a bed sheet or a shroud}

§ nsãvãnari/nsã-vãnare (nsã-vã-ná-ri) sf nsãvãnãri (nsã-vã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva si nsãvãneadzã
{ro: acţiunea de a acoperi cu cearşaf (patul) ori giulgiu (mortul)}
{fr: couvrir avec un drap (de lit) ou un linceul}
{en: cover with a bed sheet or a shroud}

§ sãvãnusescu (sã-vã-nu-sés-cu) vb IV sãvãnusii (sã-vã-nu-síĭ), sãvãnuseam (sã-vã-nu-seámŭ), sãvãnusitã (sã-vã-nu-sí-tã), sãvãnusiri/sãvãnusire (sã-vã-nu-sí-ri) – (unã cu nsãvã-nedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

shiltei/shiltee

shiltei/shiltee (shil-té-i) sf shiltei (shil-téĭ) – unã soi di sac mari mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tra s-lu facã moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui tsi doarmi; ashtirnut, dushec, strozmã
{ro: saltea}
{fr: matelas}
{en: mattress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

sindhoni/sindhone

sindhoni/sindhone (sin-dhó-ni) sf sindhonj (sin-dhónjĭ) – unã cu sindoni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sindoni

sindonã

sindonã (sin-dó-nã) sf sindoni/sindone (sin-dó-ni) – pãndzã suptsãri cari si-ashtearni pristi cariva i tsiva (di-aradã patlu iu doarmi lumea); pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; sindoni, savan, savun, ghiulgiu, giulgiu
{ro: cearşaf; linţoliu, giulgiu}
{fr: drap de lit; linceul, suaire}
{en: (bed) sheet; shroud}

§ sindoni/sindone (sin-dó-ni) sf sindonj (sin-dónjĭ) – (unã cu sindonã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã