|
|
simpatic
simpatic (sim-pá-ticŭ) adg – vedz tu simbatii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: simbatiiarisescu
arisescu (a-ri-sés-cu) (mi) vb IV arisii (a-ri-síĭ), ariseam (a-ri-seámŭ), arisitã (a-ri-sí-tã), arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; ãnj platsi cariva i tsiva (cãndu-l am ãn fatsã); nj-intrã cariva i tsiva tu vreari (shi voi s-lu am, s-lji zburãscu, s-hiu cu el, etc.); mi hãrsescu cãndu-l ved sh-voi s-hiu cu cariva (sã zburãscu, s-lu am ãn fatsã, etc.); nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arãsescu, plac, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: si-nj ti veadã s-ti-ariseascã (s-lji intsrã tu oclju, s-ti va); tsiva nu sh-ariseashti (tsiva nu-sh va, nu-lj va inima); mi-arisi (nj-platsi) aestu gioni; ghela-a ta mi-ariseashti (u voi cã easti nostimã); lj-avea arisitã (lj-avea loatã hari) feata; va si s-aflã vãrnu cari s-mi-ariseascã (s-mi va) sh-mini
§ arisit (a-ri-sítŭ) adg arisitã (a-ri-sí-tã), arisits (a-ri-sítsĭ), arisiti/arisite (a-ri-sí-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) placã (ariseascã); arãsit, plãcut, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}
§ arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) sf arisiri (a-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arãsiri, plãtseari, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; bon plaisir, gré, envie de plaire}
{en: action of liking, of loving; pleasure}
§ arãsescu (a-rã-sés-cu) (mi) vb IV arãsii (a-rã-síĭ), arãseam (a-rã-seámŭ), arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsiri/arãsire (a-rã-sí-ri) – (unã cu arisescu)
ex: pri cari gioni sh-arãseashti (l-platsi), pri-atsel nãsã si sh-lu lja; mi-arãseashti (voi, nj-platsi) s-lucredz
§ arãsit (a-rã-sítŭ) adg arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsits (a-rã-sítsĭ), arãsiti/arãsite (a-rã-sí-ti) – (unã cu arisit)
ex: arãsit (vrut) di lumea tutã
hari/hare
hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!
§ harizmã (há-riz-mã) sf harizmati/harizmate (ha-ríz-ma-ti) – aspuneari (faptã fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari
lughearic
lughearic (lu-ghĭá-ricŭ) adg lughearicã (lu-ghĭá-ri-cã), lughearits (lu-ghĭá-ritsĭ), lughearitsi/lughearitse (lu-ghĭá-ri-tsi) – tsi easti cu gustu tu zburãri (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cari, cu purtarea-a lui, l-fatsi omlu s-lu-arãseascã shi s-va ta sã-sh treacã oara cu el; cu hari; cu gustu; simpatic, simbatic, haresh, harish, nostim, nustimac; (fig: lughearic = siluyearic, mintimen)
{ro: simpatic}
{fr: sympatique}
{en: likable}
ex: doilji nã suntu lughearits; cara s-eara cãt simiga di ac lughearicã (fig: mintimenã), nu fãtseai tsi featsish
nostim
nostim (nós-timŭ) adg nostimã (nós-ti-mã), nostinj (nós-tinjĭ), nostimi/nostime (nós-ti-mi) – tsi ari unã lizeti (un gustu) tsi u-ariseashti omlu; tsi ari unã bunã nustimadã; gustos, lizetliu;
(expr: om nostim = om cu gustu; om cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini, fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.; nustimac)
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, ragoû-tant, agréable, gentil}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: mãcari nostimã (gustoasã); nostimã fu ghela; easti nostim (tsi ti-ariseashti, cu gustu), mushat; nostimili turturi; bium yin nostim (gustos); adrã mãcãri, piti, pulj friptsã, dultsenj, cãtãihi sh-alti, tsi s-ts-alindzi dzeaditli cãndu s-mãts, ahãntu nostimi; nveasta-al Petri easti nostimã
(expr: cu gustu); vinji acasã cu-unã featã nostimã
(expr: mushuticã, cu gustu)
§ nustimadã (nus-ti-má-dã) sf nustimãdz (nus-ti-mắdzĭ) – harea tsi u-ari unã mãcari cari da un gustu bun (nostim, aleptu, ahoryea di gustul a altor mãcãri), tsi lu-ariseashti omlu cãndu u bagã n gurã; gustu bun; nustimeatsã, lizeti;
(expr: dzãtsi (fatsi) unã nustimadã = dzãtsi (fatsi) unã shicai bunã)
{ro: gust plăcut, savoare}
{fr: bon goût, saveur; gentillesse}
{en: good taste, flavour}
ex: nustimadã (gustu bun), lucru mari; nu ari nustimadã (gustu, lizeti) bunã
§ nustimeatsã (nus-ti-meá-tsã) sf nustimets (nus-ti-métsĭ) – (unã cu nustimadã)
§ nustimac (nus-ti-mácŭ) adg nustimacã (nus-ti-má-cã), nustimats (nus-ti-mátsĭ), nustimatsi/nustimatse (nus-ti-má-tsi) – (om) tsi easti cu gustu; tsi ari gustu; (om) cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cu hari; cu gustu; nostim, harish, haresh, lughearic, simpatic
{ro: simpatic, agreabil}
{fr: sympathique, agréable}
{en: sympathetic, likable, pleasant}
ex: un gioni nustimac (cu gustu)
plac
plac (plácŭ) vb II plãcui (plã-cúĭ), plãtseam (plã-tseámŭ) plãcutã (plã-cú-tã), plãtseari/plãtseare (plã-tseá-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; nj-intrã cariva i tsiva tu vreari; mi-arãseashti cariva i tsiva; nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arisescu, arãsescu, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: ãts platsi? (ti-ariseashti?, l-vrei?); cari gioni ts-platsi (ti-ariseashti, vrei); ripanea-alasã nã voahã cari nu platsi la (nu u-ariseashti) tutã dunjaea; s-vrure, ghini, s-nu vrure, tsi vã platsi fatsits
§ plãcut (plã-cútŭ) adg plãcutã (plã-cú-tã), plãcuts (plã-cútsĭ), plãcuti/plãcute (plã-cú-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) ariseascã; arisit, arãsit, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}
§ plãtseari/plãtseare (plã-tseá-ri) sf plãtseri (plã-tsérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arisiri, arãsiri, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; plaisir}
{en: action of liking, of loving; pleasure}
simbatii/simbatie
simbatii/simbatie (sim-ba-tí-i) sf simbatii (sim-ba-tíĭ) – atsea tsi-l fatsi un om s-hibã arãsit di lumi (cã easti harish, lughearic, nustimac, cu hari, etc.); simpatii
{ro: simpatie}
{fr: sympathie}
{en: sympathy}
§ simpatii/simpatie (sim-pa-tí-i) sf simpatii (sim-pa-tíĭ) – (unã cu simbatii)
§ simpatic (sim-pá-ticŭ) adg simpaticã (sim-pá-ti-cã), simpatits (sim-pá-titsĭ), simpatitsi/simpatitse (sim-pá-ti-tsi) – tsi easti cu gustu tu zburãri (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cari, cu purtarea-a lui, l-fatsi omlu s-lu-arãseascã shi s-va ta sã-sh treacã oara cu el; cu hari; cu gustu; simbatic, lughearic, haresh, harish, nostim, nustimac
{ro: simpatic}
{fr: sympatique}
{en: likable}
§ simbatic (sim-bá-ticŭ) adg simbaticã (sim-bá-ti-cã), simbatits (sim-bá-titsĭ), simbatitsi/simbatitse (sim-bá-ti-tsi) – (unã cu simpatic)
§ simbãtsescu (sim-bã-tsés-cu) (mi) vb IV simbãtsii (sim-bã-tsíĭ), simbãtseam (sim-bã-tseámŭ), simbãtsitã (sim-bã-tsí-tã), simbãtsiri/simbãtsire (sim-bã-tsí-ri) – lu ljertu pri cariva tr-atseali tsi nj-ari faptã (shi-lj li agãrshescu); nu-lj fac tsiva a atsilui tsi-nj stipseashti; ljertu
{ro: scuza}
{fr: pardonner}
{en: excuse}
§ simbãtsit (sim-bã-tsítŭ) adg simbãtsitã (sim-bã-tsí-tã), simbãtsits (sim-bã-tsítsĭ), simbãtsiti/simbãtsite (sim-bã-tsí-ti) – tsi nu va-lj si facã tsiva trã stepsul tsi featsi; ljirtat
{ro: scuzat}
{fr: pardonné}
{en: excused}
§ simbãtsi-ri/simbãtsire (sim-bã-tsí-ri) sf simbãtsiri (sim-bã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om simbãtseashti pri cariva; ljirtari
{ro: acţiunea de a scuza; scuză}
{fr: action de pardonner; pardon}
{en: action of excusing; excuse}