|
|
simnâtoru
RO:pecete de lemn … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45739>2014-05-14 22:31:12.216853 »
simnãtor
simnãtor (sim-nã-tórŭ) sn – vedz tu semnu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: semnu1simnat
simnat (sim-nátŭ) adg – vedz tu semnu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: semnu1simnãturã
simnãturã (sim-nã-tú-rã) sf – vedz tu semnu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: semnu1acljem
acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!
§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin
§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui
§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}
damcã2
damcã2 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – hãlati cari, cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi aspuni cã cartea nu easti calpã (nu easti minciunoasã); simnãtor, vulã, miuri, muhuri, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: s-vã bag vula, damca dinãpoi; lj-bãgã damca (l-giudicã)
§ dãmcu-sescu2 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – bag unã vulã (damcã) pri unã carti; vulusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: dãmcusea-l (vulusea-l)
§ dãmcusit2 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusi-ti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, sfãrhi-dat, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}
§ dãmcusiri2/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un dãmcuseashti tsiva; vulusiri, sfãrhidari, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de sceller, de cacheter}
{en: action of sealing}
hãrãxescu1
hãrãxescu1 (hã-rãc-sés-cu) (mi) vb IV hãrãxii (hã-rãc-síĭ), hãrãxeam (hã-rãc-seámŭ), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxiri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri trup (cheali) i pri mardzinea-a unui lucru (cu tsiva tsi talji, cu-unã aguditurã di-un lucru tãljitos, cu-unã zgrãmari, etc.); fac un semnu cu cutsutlu pi-un arãbush tra s-tsãn unã isapi; noatsin, nsimnedz, simnedz; zgrãm, zgãir; (fig: hãrãxescu = dau lishor di cariva, lu-agudescu lishor, lu-ahulescu)
{ro: cresta}
{fr: faire un cran, érafler}
{en: notch, scratch}
ex: l-hãrãxii (l-zgrãmai) la cicior; mi hãrãxii la mãnã; cãt ãl hãrãxii (cãt ded di el)
§ hãrãxit1 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – tsi s-ari tãljatã niheamã; tsi-lj si featsi unã tãljiturã (un semnu, zgrãmãturã) njicã; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrãmat, zgãirat
{ro: crestat}
{fr: entaillé}
{en: notched, scratched}
§ hãrãxiri1/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) sf hãrãxiri (hã-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-hãrãxeashti; nurisinari, nsimnari, simnari; zgrãmari, zgãirari
{ro: acţiunea de a cresta}
{fr: action de faire un cran, d’érafler}
{en: action of notching, of scratching}
ipugrãfii/ipugrãfie
ipugrãfii/ipugrãfie (i-pu-grã-fí-i) sf ipugrãfii (i-pu-grã-fíĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti (acoalã), ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti ca) dealihea di el; cundilj, cundiljauã
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
§ ipugrãpsescu (i-pu-grãp-sés-cu) vb IV ipugrãpsii (i-pu-grãp-síĭ), ipugrãpseam (i-pu-grãp-seámŭ), ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) – nji ngrãpsescu numa cu mãna-a mea (tra s-aspun, multi ori, cã am dghivãsitã shi pricunuscutã atseali scriati tu carti); simnedz, simiusescu
{ro: semna, iscăli}
{fr: signer, souscrire}
{en: sign}
§ ipugrãpsit (i-pu-grãp-sítŭ) adg ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsits (i-pu-grãp-sítsĭ), ipugrãpsiti/ipugrãpsite (i-pu-grãp-sí-ti) – (carti) pri cari s-veadi numa ipugrãpsitã; simnat, simiusit
{ro: semnat}
{fr: signé, souscrit}
{en: signed}
§ ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) sf ipugrãpsiri (i-pu-grãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-bagã numa scriatã cu mãna-a lui; simnari, simiusiri
{ro: acţiunea de a semna; semnare}
{fr: action de signer, de souscrire}
{en: action of signing}
miuri/miure
miuri/miure (mi-ú-ri) sf miuri (mi-úrĭ) – hãlati cari alasã un semnu (cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã) shi aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; mihuri, muhuri, simnãtor, vulã, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu, pecete}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
§ mihuri/mihure (mi-hú-ri) sf mihuri (mi-húrĭ) – (unã cu miuri)
ex: aushlji a noshtri cãndu vrea s-tinjiseascã pi atsel a cui ãlj pitritsea carti, lj-bãga mihurea dighios, earã cãndu lu-avea cama njic, nsus
§ muhuri/muhure (mu-hú-ri) sf muhuri (mu-húrĭ) – (unã cu miuri)
§ miurgi (mi-ur-gí) sm miurgeadz (mi-ur-gĭádzĭ) – atsel tsi bagã vula (miurea) pi unã acoalã
{ro: care aplică sigiliul}
{fr: celui qui appose le sceau, le cachet}
{en: the one who applies the seal}
ex: nicã nu li dush la miurgi
§ miuhiurlidisescu (mĭu-hĭur-li-di-sés-cu) vb IV miuhiurlidisii (mĭu-hĭur-li-di-síĭ), miuhiurlidiseam (mĭu-hĭur-li-di-seámŭ), miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) – bag unã miuri pri unã carti; miurisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, vulusescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti
§ miuhiurli-disit (mĭu-hĭur-li-di-sítŭ) adg miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisits (mĭu-hĭur-li-di-sítsĭ), miuhiurlidisiti/miuhiurli-disite (mĭu-hĭur-li-di-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; miurisit, dãmcusit, sfãrhidat, vulusit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}
§ miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) sf miuhiurlidisiri (mĭu-hĭur-li-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vuluseashti tsiva; miurisiri, dãmcusiri, sfãrhidari, vulusiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
noatsin
noatsin (nŭá-tsinŭ) vb I nutsinai (nu-tsi-náĭ), nutsinam (nu-tsi-námŭ), nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) – fac un semnu cu cãstura la urecljili-a oilor; fac semnu, nutedz, nsimnedz, simnedz, hãrãxescu
{ro: cresta oile la urechi}
{fr: faire des crans aux oreilles des moutons}
{en: notch the sheep ears}
§ nutsinat (nu-tsi-nátŭ) adg nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinats (nu-tsi-nátsĭ), nutsinati/nutsinate (nu-tsi-ná-ti) – (oaea) tsi-lj s-ari faptã un semnu la ureaclji; nutat, nsimnat, simnat, hãrãxit
{ro: crestat la urechi}
{fr: (mouton) entaillé aux oreilles}
{en: (sheep) with notched ears}
§ nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) sf nutsinãri (nu-tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã un semnu la ureaclja-a oilor; nutari, nsimnari, simnari, hãrãxiri
{ro: acţiunea de a cresta oile la urechi}
{fr: action de faire des crans aux oreilles des mou-tons}
{en: action of notching the sheep ears}
§ nutedz (nu-tédzŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nuta-ri/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu noatsin)
§ nutat2 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu nutsinat)
§ nutari2/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu nutsinari)
ex: mãni avem nutarea (nutsinarea) a njeljlor
nsimnat
nsimnat (nsim-nátŭ) adg – vedz tu semnu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: semnu1semnu1
semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili
sfãrhidã
sfãrhidã (sfãr-hí-dã) sf sfãrhidz (sfãr-hídzĭ) – hãlati cari alasã un semnu cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã (cari aspuni cã nu easti unã carti calpã i minciunoasã); hãlati di lemnu cu cari s-calcã lituryia tsi s-dutsi la bisearicã (tra s-alasã un semnu crishtinescu pri ea); surhidã, simnãtor, muhuri, miuri, vulã, damcã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
§ surhidã (sur-hí-dã) sf surhidz (sur-hídzĭ) – (unã cu sfãrhidã)
§ sfãrhidedz (sfãr-hi-dédzŭ) vb I sfãrhidai (sfãr-hi-dáĭ), sfãrhidam (sfãr-hi-dámŭ), sfãrhidatã (sfãr-hi-dá-tã), sfãrhidari/sfãrhidare (sfãr-hi-dá-ri) – bag unã sfãrhidã (vulã) pri unã carti; bag un semnu pri lituryii cu sfãrhida (simnitorlu) di lemnu; dãmcusescu, vulusescu, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: marquer le pain bénit “lituryia” à l’aide d’un sceau en bois “sfãrhida”; sceller, cacheter}
{en: to put (using “sfãrhida”) the mark of the cross on the blessed bread “lituryia”; to seal}
ex: nu sã sfãrhidarã ghini lituryiili cã aloatlu eara moali
§ sfãrhidat (sfãr-hi-dátŭ) adg sfãrhidatã (sfãr-hi-dá-tã), sfãrhidats (sfãr-hi-dátsĭ), sfãrhidati/sfãr-hidate (sfãr-hi-dá-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, dãmcusit, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: (pain bénit) marqué avec le signe de la croix; scellé, cacheté}
{en: (blessed bread) marked with the sign of the cross; sealed}
§ sfãrhidari/sfãrhidare (sfãr-hi-dá-ri) sf sfãrhidãri (sfãr-hi-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sfãrhideadzã tsiva (lituryia); vulusiri, dãmcusiri, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de mettre le signe de la croix sur le pain bénit; action de sceller, de cacheter}
{en: action of marking the blessed bread with a cross; action of sealing}
simintsã
simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)
§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh
§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã
acljem
acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!
§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin
§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui
§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}