DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:
1: mi-acãtsarã tu-ayinji = mi-acãtsarã cãndu fãtseam un lucru tsi nu lipsea fãtseari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

baligã

baligã (bá-li-gã) sf bãlidz (bắ-lidzĭ) – cãcat di pravdã (cal, gumar, oai, etc.);
(expr:
1: (om tsi easti) baligã = (om tsi easti) multu moali, slab, ca baliga;
2: mãc baligã = zburãscu glãrinj; mãc cãcat)
{ro: balegă}
{fr: crotte, fiente, excrément}
{en: excrement, dropping (cattle, horse, sheep), dung, manure}
ex: arucã baligã; dusi la ayini multi turlii di baligã; omlu aestu esti baligã
(expr: multu moali, slab); cu tsarã amisticatã cu bãlidz di calj i di boi, noi aundzem pizuljili

§ bãligos (bã-li-gósŭ) adg bãligoasã (bã-li-gŭá-sã), bãligosh (bã-li-góshĭ), bãligoasi/bãligoase (bã-li-gŭá-si) – tsi easti cu multi bãlidz; tsi s-baligã multu
{ro: băligos}
{fr: avec excrément (des animaux), crotté, fienté}
{en: with dung, with manure}
ex: easti loc bãligos (cu multi bãlidz)

§ balig (bá-ligŭ) (mi) vb I bãligai (bã-li-gáĭ), bãligam (bã-li-gámŭ), bãligatã (bã-li-gá-tã), bãligari/bãligare (bã-li-gá-ri) – (trã prãvdzã) s-cacã baligã; mbalig;
(expr:
1: l-balig pri cariva = nu-l tinjisescu cum lipseashti pri cariva, l-prusvulusescu, l-lãvushescu, l-fac di di-arshini, etc.;
2: balig un loc (ayinji, grãdinã, etc.) = bag baligã tu-un loc tra s-lu ngrash, s-lu fac ma bun tr-atseali tsi am siminatã;
3: nj-si baligã tu pungã = nj-da paradz, amintu paradz)
{ro: băliga}
{fr: fienter (en parlant des animaux)}
{en: dung, shit (cattle)}
ex: s-baligã nã mulã; nj-si bãligã calu n cali; lj-si bãligã tu pungã
(expr: lj-deadi, amintã paradz)

§ bãligat (bã-li-gátŭ) adg bãligatã (bã-li-gá-tã), bãligats (bã-li-gátsĭ), bãligati/bãligate (bã-li-gá-ti) – (pravdã) tsi s-ari bãligatã; (loc) iu s-ari bãligatã unã pravdã
{ro: băligat}
{fr: fienté (en parlant des animaux)}
{en: dunged, shit (cattle)}

§ bãligari/bãligare (bã-li-gá-ri) sf bãligãri (bã-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-baligã nã pravdã; mbãligari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciucurdecã

ciucurdecã (cĭu-cur-dé-cã) sf ciucurdetsi/ciucurdetse (cĭu-cur-dé-tsi) – partea durã tsi s-aflã tu mesea-a unei hearhicã (oasa, cocala, sãmburlu) cari, siminatã tu loc, fatsi s-creascã un hearhic
{ro: sămbure de piersică}
{fr: noyau de pêche}
{en: pit from a peach}
ex: s-agioacã cu ciucurdetsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cocalã

cocalã (có-ca-lã) sf cocali/cocale (có-ca-li) – partea dit unã yimishi (di-aradã tu mesi) cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: mãcarã prunili cu tuti coji shi cocali (oasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

codru1

codru1 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – loc multu tes (tu cãmpu i la munti) tu cari crescu arburi (di-aradã agri, nisiminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari poati creascã sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-iu s-aflã sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; codur, pãduri, curii, dubrac, urmanj, das; (fig:
1: codru = (i) munti i cãrciliu di munti; (ii) loc (padi, misuhori, for, etc.) iu s-adunã dunjaea dzãlili di sãrbãtoari, s-facã muabeti, s-yiurtiseascã, s-tragã corlu, s-gioacã, etc.; (iii) loclu iu s-adunã lumea s-vindã i s-acumpãrã lucri; pãzari, piatsã; (iv) loclu iu si ngroapã mortsãlj a hoarãljei; la grochi, grupishti, murmintsã, chimitir)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: s-mi scots ndzeanã tu codru (munti cu pãduri); Yeana fatsi nsus tu munti, cu shamia-lj lai pri frãmti, aclo n codru (pãduri) tru-unã deagã, sh-u tritsea dzua-lj ãntreagã; codri lãi cu prici; mi turnam dit codru; nvirdzã codrul (pãdurea); nj-yin din codru (dit pãduri); codrul (fig: forlu) din hoarã; s-acãtsã n codru (fig: tu padea-a hoarãljei iu s-adunã lumea); isha la codru (fig: padea-a hoarãljei) iu nvãrtea corlu; gol din codru (fig: pãzari) s-nu s-toarnã; s-adunã aushaticlu n codru (fig: tu misuhori s-facã muabeti sã-sh caftã mintea, etc.); ishirã n codru (misuhori, padea iu vor s-gioacã) feati sh-gionj; gioacã n codru (fig: padea iu s-adunã trã gioc tinirlji); mi-adusi pãnã n codru (la murmintsã)

§ codur1 (có-durŭ) sn coduri/codure (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nu-l scoasi n codur (fig: m pãzari, misuhori) s-lu vindã; vinji n codur (fig: m pãzari) tra s-asunã toacã; tut codurlu (fig: tutã pãzarea) di oaminj i gol; mi dush ãn codur (fig: tu misuhori, m pãzari, la murmintsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã