DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

duzeni/duzene

duzeni/duzene (du-zéni) sf duzenj (du-zénjĭ) – harea tsi u au botsli (cãntãrli, miludiili, nihadzlji, ihurli) cari nu suntu idyili ma s-uidisescu ghini cãndu s-avdu deadun (tra s-da unã armunii, unã singurã boatsi, mushatã, dultsi, arãsitã multu di ureaclja tsi u-avdi); catastisea tu cari s-aflã oaminjlji tsi suntu sinfuni shi s-uidisescu tu pãrerli a lor; uidisirea bunã a pãrtsãlor tsi fac un singur lucru; armunii, sinfunii
{ro: acord, armonie}
{fr: acord (instrumental); consonance, harmonie}
{en: acord (instrumental); consonance, harmony}
ex: bãgai avyiulia pri duzeni; him pri unã duzeni (him sinfuni)

§ duzinjarcu (du-zi-njĭár-cu) adg duzinjarcã (du-zi-njĭár-cã), duzinjartsi (du-zi-njĭár-tsi), duzinjar-tsi/duzinjartse (du-zi-njĭár-tsi) – tsi ari tuti pãrtsãli uidisiti ghini unã cu-alantã; (om) tsi easti cu gustu, harish sh-cari, cu purtarea-a lui, l-fatsi arãsit di lumi; luyearic, harish, simbatic
{ro: adaptat, armonios; graţios}
{fr: adapté, harmonieux, gracieux}
{en: adapted, harmonious; gracious}
ex: am un ficiuric duzinjarcu (luyearic, harish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lughearic

lughearic (lu-ghĭá-ricŭ) adg lughearicã (lu-ghĭá-ri-cã), lughearits (lu-ghĭá-ritsĭ), lughearitsi/lughearitse (lu-ghĭá-ri-tsi) – tsi easti cu gustu tu zburãri (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cari, cu purtarea-a lui, l-fatsi omlu s-lu-arãseascã shi s-va ta sã-sh treacã oara cu el; cu hari; cu gustu; simpatic, simbatic, haresh, harish, nostim, nustimac; (fig: lughearic = siluyearic, mintimen)
{ro: simpatic}
{fr: sympatique}
{en: likable}
ex: doilji nã suntu lughearits; cara s-eara cãt simiga di ac lughearicã (fig: mintimenã), nu fãtseai tsi featsish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

simbatii/simbatie

simbatii/simbatie (sim-ba-tí-i) sf simbatii (sim-ba-tíĭ) – atsea tsi-l fatsi un om s-hibã arãsit di lumi (cã easti harish, lughearic, nustimac, cu hari, etc.); simpatii
{ro: simpatie}
{fr: sympathie}
{en: sympathy}

§ simpatii/simpatie (sim-pa-tí-i) sf simpatii (sim-pa-tíĭ) – (unã cu simbatii)

§ simpatic (sim-pá-ticŭ) adg simpaticã (sim-pá-ti-cã), simpatits (sim-pá-titsĭ), simpatitsi/simpatitse (sim-pá-ti-tsi) – tsi easti cu gustu tu zburãri (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cari, cu purtarea-a lui, l-fatsi omlu s-lu-arãseascã shi s-va ta sã-sh treacã oara cu el; cu hari; cu gustu; simbatic, lughearic, haresh, harish, nostim, nustimac
{ro: simpatic}
{fr: sympatique}
{en: likable}

§ simbatic (sim-bá-ticŭ) adg simbaticã (sim-bá-ti-cã), simbatits (sim-bá-titsĭ), simbatitsi/simbatitse (sim-bá-ti-tsi) – (unã cu simpatic)

§ simbãtsescu (sim-bã-tsés-cu) (mi) vb IV simbãtsii (sim-bã-tsíĭ), simbãtseam (sim-bã-tseámŭ), simbãtsitã (sim-bã-tsí-tã), simbãtsiri/simbãtsire (sim-bã-tsí-ri) – lu ljertu pri cariva tr-atseali tsi nj-ari faptã (shi-lj li agãrshescu); nu-lj fac tsiva a atsilui tsi-nj stipseashti; ljertu
{ro: scuza}
{fr: pardonner}
{en: excuse}

§ simbãtsit (sim-bã-tsítŭ) adg simbãtsitã (sim-bã-tsí-tã), simbãtsits (sim-bã-tsítsĭ), simbãtsiti/simbãtsite (sim-bã-tsí-ti) – tsi nu va-lj si facã tsiva trã stepsul tsi featsi; ljirtat
{ro: scuzat}
{fr: pardonné}
{en: excused}

§ simbãtsi-ri/simbãtsire (sim-bã-tsí-ri) sf simbãtsiri (sim-bã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om simbãtseashti pri cariva; ljirtari
{ro: acţiunea de a scuza; scuză}
{fr: action de pardonner; pardon}
{en: action of excusing; excuse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã