|
|
silinicâ
RO:flanelă de lână (se pune sub cămaşă) … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45690>2014-05-14 22:31:12.188706 »
silinicã
silinicã (si-li-ní-cã) sf silinitsi/silinitse (si-li-ní-tsi) –
1: tsãsãturã (pãndzã) moali sh-lishoarã di lãnã, bumbac i mitasi;
2: stranj mplitit tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; sãlnicã, sel-nicã, flanelã, fanelã, catasarcu, catasarcã, coaci, gãdzoafã, cãmã-geanã, cãmãgelã
{ro: flanelă; pânză de mătase (lână, bumbac)}
{fr: flanelle; toile en soie (coton, laine)}
{en: sweater; silk (cotton, wool) linen or cloth}
ex: cai nveastã nauã nu-ari sh-cãti nã cãmeashi di silinicã? (pãndzã di mitasi?)
§ selnicã (sel-ní-cã) sf selnitsi/selnitse (sel-ní-tsi) – (unã cu silinicã)
§ sãlnicã (sãl-ní-cã) sf sãlnitsi/sãlnitse (sãl-ní-tsi) – (unã cu silinicã)
ex: cãstrãnjotslji poartã shilvãri, sãlnits (faneli)
silin
silin (si-línŭ) sm silinj (si-línjĭ) – parã dit Anglii i Avstrii
{ro: şiling}
{fr: schelling}
{en: shilling}
ex: nã njilji di silinj
cãmãgelã
cãmãgelã (cã-mã-gé-lã) sf cãmãgeli/cãmãgele (cã-mã-gé-li) – stranj mplitit tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmigeanã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă}
{fr: flanelle}
{en: sweater}
§ cãmigeanã (cã-mi-gĭá-nã) sf cãmigeani/cãmigeane (cã-mi-gĭá-ni) – (unã cu cãmãgelã)
catasarcu
catasarcu (ca-ta-sár-cu) sn catasãrtsi (ca-ta-sắr-tsi) – tsãsãturã (pãndzã) moali sh-lishoarã di lãnã albã (di-aradã fãrã mãnits) tsi s-poartã di-aradã sum (cãtivãrãoarã pisti) cãmeashi (tu partea di nsus a truplui di bãrbat tra s-lji tsãnã cãldurã); catasarcã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, cãmãgeanã, cãmãgelã, gãdzoafã
{ro: flanelă; pânză}
{fr: flanelle; toile}
{en: sweater; linen, cloth}
§ catasarcã (ca-ta-sár-cã) sf catasãrtsi (ca-ta-sắr-tsi) – (unã cu catasarcu)
coaci/coace
coaci/coace (cŭá-ci) sf coci (cócĭ) – stranj mplitit tsi s-poartã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmãgeanã, cãmãgelã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, gãdzoafã
{ro: flanelă, bluză}
{fr: flanelle, sorte de boléro}
{en: sweater, blouse}
dicar
dicar (di-cárŭ) sm dicari (di-carĭ) –
1: parã di dzatsi “lepta”;
2: cartea dit giocurli di cãrtsã tsi aspuni numirlu dzatsi (10)
{ro: monedă de 10 “lepta”; decar (la jocul de cărţi)}
{fr: pièce de dix “lepta”; dix (dans les jeux de cartes)}
{en: coin of ten “lepta”; ten (in a game of cards)}
ex: silinjlji-ts un dicar (dzatsi lepta, un mitilic, un parã) nu-ts fac; am dicarlu (cartea tsi-aspuni 10) spati
§ dicarã (di-cá-rã) sf dicãri (di-cắrĭ) – parã di dzatsi “lepta”
{ro: monedă de 10 “lepta”}
{fr: pièce de dix “lepta”}
{en: coin of ten “lepta”}
fanelã
fanelã (fa-né-lã) sf faneli/fanele (fa-né-li) –
1: tsãsãturã (pãndzã) moali sh-lishoarã di lãnã, bumbac i mitasi;
2: stranj mplitit tsi s-poartã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, cãmãgeanã, cãmãgelã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă; pânză de mătase (lână, bumbac)}
{fr: flanelle; toile en soie (coton, laine)}
{en: sweater; silk (cotton, wool) linen or cloth}
ex: lj-feci un chiptash di fanelã ca s-lj-acatsã oslu earna
§ flanelã (fla-né-lã) sf flaneli/flanele (fla-né-li) – (unã cu fanelã)
ex: fustani di flanelã
gãdzoafã
gãdzoafã (gã-dzŭá-fã) sf gãdzoafi/gãdzoafe (gã-dzŭá-fi) shi gãdzohi (gã-dzóhĭ) – stranj mplitit (di-aradã di hiri di lãnã) tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmãgeanã, cãmãgelã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, coaci
{ro: flanelă}
{fr: flanelle}
{en: sweater}
gaireti/gairete
gaireti/gairete (gaĭ-ré-ti) sf gairets (gaĭ-réts) – atsea tsi-aspuni omlu cari fatsi copuslu, cari sh-bagã zori, cari nu lj-easti fricã s-adarã un lucru, cã pistipseashti (ari nãdia shi ncreadirea) cã va u scoatã naparti; gãireti, gairei, curai, curaj, curagi, tar
{ro: curaj, silinţă}
{fr: courage, effort}
{en: courage}
ex: feci gaireti (curai, copus) sh-mi dush, peanarga-anarga pãnã-aclo; fac gaireti (nj-bag zori) ma escu niputut; gairetea nu u-alãsã (nu sh-chiru curailu)
§ gãireti/gãirete (gãĭ-ré-ti) sf gãirets (gãĭ-réts) – (unã cu gaireti)
ex: ca pãrinti, lj-fãtsea gãireti (curai); lj-deadi gãireti, s-nu-sh mãcã inima, cã poati sã-lj yinã ocljilj; agalea-agalea, cu gãireti, cu inimã, agiumsirã!
§ gairei/gairee (gaĭ-ré-i) sf gairei (gai-réĭ) – (unã cu gaireti)
ex: fã niheamã gairei (fã-ts niheamã curai); gairei (fã-ts curai, s-nu-ai fricã), tsi ti chirush ashi? va s-tsã treacã
§ gairetliu (gaĭ-ret-líŭ) adg gairetlii/gairetlie (gaĭ-ret-lí-i), gairetlii (gaĭ-ret-líĭ), gairetlii (gaĭ-ret-líĭ) – tsi da gaireti (curai)
{ro: care dă curaj}
{fr: qui encourage}
{en: who encourages}
ex: gairetliu (un tsi-nj da curai) easti omlu aestu cãndu-nj greashti, canda am elpidã
sãlnicã
sãlnicã (sãl-ní-cã) sf – vedz tu silinicã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: silinicãselnicã
selnicã (sel-ní-cã) sf – vedz tu silinicã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: silinicã