|
sileameti/sileamete
sileameti/sileamete (si-lea-mé-ti) sf sileamets (si-lea-métsĭ) – ascãpari di la unã lãngoari, amãrtii, piriclju, etc.; nchiuluiri, ascãpari
{ro: salvare, mântuire}
{fr: chance de salut; refuge}
{en: salvation}
ex: tut aclo lja silameti (aflã ascãpari); vidzui sileametea (ascãparea); nu esh tu sileameti (nu-ascachi, nu u scots ãn cap) cu ahãti borgi; lu scoasi la sileameti (l-ljishurã, lu-ascãpã)