DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

asfalisi/asfalise

asfalisi/asfalise (as-fá-li-si) sf asfalisi (as-fá-lisĭ) – atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hibã sigur; sigurlichi, siguripsiri, asiguripsiri, asigurlichi, sãglãmsiri
{ro: siguranţă}
{fr: assurance}
{en: assurance, insurance}

§ asfãlsescu (as-fãl-sés-cu) (mi) vb IV asfãlsii (as-fãl-síĭ), asfãlseam (as-fãl-seámŭ), asfãlsitã (as-fãl-sí-tã), asfãlsiri/asfãlsire (as-fãl-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; asiguripsescu, siguripsescu, sãglãmsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure}

§ asfãlsit (as-fãl-sítŭ) adg asfãlsitã (as-fãl-sí-tã), asfãlsits (as-fãl-sítsĭ), asfãlsiti/asfãlsite (as-fãl-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; asiguripsit, siguripsit, sãglãmsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ asfãlsiri/asfãlsire (as-fãl-sí-ri) sf asfãlsiri (as-fãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva asiguripseashti; asiguripsiri, siguripsiri, sãglãmsiri
{ro: acţiunea de a asigura; asigurare}
{fr: action de (s’) assurer}
{en: action of assuring, of insuring himself}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

par2

par2 (párú) sm pari (párĭ) – cumatã lungã sh-nu para groasã di lemnu (di-aradã nturyisitã la un capit) tsi s-hidzi tu loc tra s-hibã andoapir trã un lucru (ca parti dit un gardu, etc.); pãluc, pãric;
(expr: sta ca parlu = om tsi sta shi nu fatsi tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
2: bag par = bag timelj;
3: un par nu bats = nu fats tsiva;
4: l-plãntedz parlu = u tsãn pi unã (cã am caplu gros); u tsãn pi-a mea sh-nu voi s-ascultu di altsã; u leg tu greaua ca gumarlu pri punti, etc.;
5: ts-aspun (ti ljau cu) parlu = ti-agunescu;
6: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
7: tsã cruescu (dau) cu parlu; agiundzem la par = ti bat; agiundzem s-nã anciupãm, s-nã bãtem;
8: Dum-ljartã harlu tsi lo parlu = s-hibã ljirtatã moartea tsi lo parlu cu cari puteam s-ljau un shcop, zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva altu u pati tu loclu-a nostru)
{ro: par}
{fr: pieu}
{en: stake, picket}
ex: plãntã pari tu gãrdinã; sculai pergura pi pari; gaea sta pi par; shidea ca un par
(expr: fãrã s-minã, fãrã s-facã tsiva); l-cruirã, l-cruirã cu parlu
(expr: lu-agudirã, l-bãturã cu parlu), pãnã-l vãtãmarã; un par nu bãtush
(expr: nu featsish tsiva) tu casa-aestã; bãgã par
(expr: bãgã thimelj); l-plãntã parlu,
(expr: u tsãnu pi-a lui) ca gumarlu pri punti; sã ncãcearã prota sh-deapoea agiumsirã la par
(expr: s-anciuparã)

§ pãluc (pã-lúcŭ) sm pãluts (pã-lútsĭ) – (unã cu par)

§ pãric (pã-rícŭ) sm pãrits (pã-rítsĭ) – par njic
{ro: par mic}
{fr: petit pieu}
{en: small stake, small picket}

§ parpalangu (par-pá-lan-gu) sm parpalandzã (par-pá-lan-dzã) – par lungu
{ro: par lung}
{fr: piquet; pieu; long pieu}
{en: long stake, long picket}

§ pirli/pirle (pír-li) sm pl(?) – par njic tu-un agioc di ficiurits
{ro: ţăruş (într-un joc de copii)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

saglami

saglami (sa-ghlá-mi) adg, adv invar – tsi easti dealihea (nu easti minciunos, calpu); (om) tsi easti sigur (mbistimen, di ncreadiri, a curi pots s-lji fats besã); saglam, saglamcu, saicu, sigur, siguripsit, aslã, gnisiu; sigura
{ro: sigur, de încredere, veritabil}
{fr: sûr, certain, en sûreté, véritable; certainment}
{en: certain, true, real, certainly}
ex: pots s-lji zburãshti cã easti om saglami (di ncreadiri, mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); nãsh nu u-au saglami (mintea ntreagã, sãnãtoasã); tuti suntu saglami (siguri, dealihea); zborlu-a lui easti saglami; pãrmãtsii saglami (dealihea, nu minciunoasã) au nãsh; easti lucru saglami (sigur)

§ saglam (sa-glámŭ) sm, sf, adg saglamã (sa-glá-mã), saglami (sa-glámĭ), saglami/saglame (sa-glá-mi) – (omlu) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti (fãr di altã) sigur shi nu poati s-hibã altã soi; saglamcu, sigur, siguripsit, saicu, aslã, gnisiu
{ro: sigur; om de încredere}
{fr: sûr, certe; homme de confiance}
{en: certain; man of trust}

§ saglamcu (sa-glám-cu) sm, sf, adg saglamcã (sa-glám-cã), saglamtsi (sa-glám-tsi), saglamtsi/saglamtse (sa-glám-tsi) – (unã cu saglam)

§ sãglãmsescu (sã-glãm-sés-cu) vb IV sãglãmsii (sã-glãm-síĭ), sãglãmseam (sã-glãm-seámŭ), sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; siguripsescu, asiguripsescu, asfãlsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure}

§ sãglãmsit (sã-glãm-sítŭ) adg sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsits (sã-glãm-sítsĭ), sãglãmsiti/sãglãmsite (sã-glãm-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) sf sãglãmsiri (sã-glãm-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãglãm-seashti; siguripsiri, asiguripsiri, asfãlsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sigur

sigur (sí-gurŭ) adg sigurã (sí-gu-rã), siguri (sí-gurĭ), siguri/sigure (sí-gu-ri) – tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti dealihea (fãr di altã) shi nu-s poati s-hibã altã soi; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit, saicu, saghlam, saglamcu, aslã, gnisiu
{ro: sigur}
{fr: certes}
{en: certain}
ex: sigurã (saglami) s-hibã cã va s-armãnã sartsinã; easti un huzmichear sigur (mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); ta s-hibã doilji siguri un di-alantu; putu feata s-ascapã di la moarti sigurã pri tatã-su; nu mash cã nu pistipsescu, ma him sigur cã mãts chetri; o, aestu nu-i semnu sigur

§ nisigur (ni-sí-gurŭ) adg nisigurã (ni-sí-gu-rã), nisiguri (ni-sí-gurĭ), nisigu-ri/nisigure (ni-sí-gu-ri) – (om i lucru) tsi nu easti sigur; (om) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) poati s-nu hibã dealihea; (lucru) tsi nu easti sigur
{ro: nesigur}
{fr: qui n’est pas certain, qui n’est pas sûr}
{en: uncertain}
ex: lucru nisigur (tsi nu easti sigur)

§ siguripsescu (si-gu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sigurip-sii (si-gu-rip-síĭ), siguripseam (si-gu-rip-seámŭ), siguripsitã (si-gu-rip-sí-tã), siguripsiri/siguripsire (si-gu-rip-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; asiguripsescu, asfãlsescu, sãglãmsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure} casa u siguripsii (asfãlsii)

§ siguripsit (si-gu-rip-sítŭ) adg siguripsitã (si-gu-rip-sí-tã), siguripsits (si-gu-rip-sítsĭ), siguripsiti/siguripsite (si-gu-rip-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; asiguripsit, asfãlsit, sãglãmsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ siguripsiri/si-guripsire (si-gu-rip-sí-ri) sf siguripsiri (si-gu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva siguripseashti; asiguripsiri, asfãlsiri, sãglãmsiri
{ro: acţiunea de a asigura; asigurare}
{fr: action de (s’)assurer}
{en: action of assuring, of insuring himself}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn