DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sigurimi/sigurime

sigurimi/sigurime (si-gu-rí-mi) sf sigurinj (si-gu-rínjĭ) – vearga di cilichi tsi leagã mãnjli di dãmãljug (coarnili, mãnearli a pluglui) tra s-li nvãrtushadzã
{ro: vergea de oţel care leagă coarnele plugului; brăcinar}
{fr: tige métallique qui relie les mancherons de la charrue}
{en: the steel rod connecting the handles of the plough}
ex: sigurimea a mãnjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sigur

sigur (sí-gurŭ) adg sigurã (sí-gu-rã), siguri (sí-gurĭ), siguri/sigure (sí-gu-ri) – tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti dealihea (fãr di altã) shi nu-s poati s-hibã altã soi; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit, saicu, saghlam, saglamcu, aslã, gnisiu
{ro: sigur}
{fr: certes}
{en: certain}
ex: sigurã (saglami) s-hibã cã va s-armãnã sartsinã; easti un huzmichear sigur (mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); ta s-hibã doilji siguri un di-alantu; putu feata s-ascapã di la moarti sigurã pri tatã-su; nu mash cã nu pistipsescu, ma him sigur cã mãts chetri; o, aestu nu-i semnu sigur

§ nisigur (ni-sí-gurŭ) adg nisigurã (ni-sí-gu-rã), nisiguri (ni-sí-gurĭ), nisigu-ri/nisigure (ni-sí-gu-ri) – (om i lucru) tsi nu easti sigur; (om) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) poati s-nu hibã dealihea; (lucru) tsi nu easti sigur
{ro: nesigur}
{fr: qui n’est pas certain, qui n’est pas sûr}
{en: uncertain}
ex: lucru nisigur (tsi nu easti sigur)

§ siguripsescu (si-gu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sigurip-sii (si-gu-rip-síĭ), siguripseam (si-gu-rip-seámŭ), siguripsitã (si-gu-rip-sí-tã), siguripsiri/siguripsire (si-gu-rip-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; asiguripsescu, asfãlsescu, sãglãmsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angucescu

angucescu (an-gu-cĭés-cu) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – aflu cu mintea sh-giudicata mash (aduchescu, nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; dizleg unã angucitoari; nj-yini ergu (noimã) shi dzãc tsi va s-facã trãninti; angoci, ngoci, ãngucescu, ngucescu, gucescu, cucescu, angljicescu, angljici, ngljici, ngljicescu, aduchescu
{ro: ghici, descâlci}
{fr: deviner, démêler}
{en: guess, unravel}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti (nu li-aducheashti), mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriarea, scriitura); ma s-pots, angucea (aduchea) tsi am tu mãnã; altsã frig numalji shi l-angucescu splina; dicara s-frãndzi amaxea, multi cãljuri angucescu; nu-l vidzum, ma noi angucim cum cã easti nãs; anguci iu easti ascumtu

§ angoci (an-gócĭŭ) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – (unã cu angucescu)

§ angucit (an-gu-cítŭ) adg angucitã (an-gu-cí-tã), angucits (an-gu-cítsĭ), anguciti/angucite (an-gu-cí-ti) – aflat cum easti dealihea, mash cu mintea sh-cu giudicata (fãrã ca si sã shtii sigura di ma nãinti); tsi s-fatsi dupã cum ãlj yini ergu (noima); tsi s-featsi dupã cum dzãsh di ma nãinti; ãngucit, ngucit, gucit, cucit, angljicit, ngljicit, aduchit
{ro: ghicit, descâlcit}
{fr: deviné, démêlé}
{en: guessed, unraveled}

§ anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) sf anguciri (an-gu-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anguceashti; atsea tsi ari angucitã cariva; ãnguciri, nguciri, guciri, cuciri, angljiciri, ngljiciri, aduchiri
{ro: acţiunea de a ghici, de a descâlci; ghicire, descâlcire}
{fr: action de deviner, de démêler}
{en: action of guessing, of unraveling}

§ ngucescu (ngu-cĭés-cu) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), nguceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguci-ri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: aclo ngucescu (angucescu) splina

§ ngoci (ngócĭŭ) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), ngu-ceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguciri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asfalisi/asfalise

asfalisi/asfalise (as-fá-li-si) sf asfalisi (as-fá-lisĭ) – atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hibã sigur; sigurlichi, siguripsiri, asiguripsiri, asigurlichi, sãglãmsiri
{ro: siguranţă}
{fr: assurance}
{en: assurance, insurance}

§ asfãlsescu (as-fãl-sés-cu) (mi) vb IV asfãlsii (as-fãl-síĭ), asfãlseam (as-fãl-seámŭ), asfãlsitã (as-fãl-sí-tã), asfãlsiri/asfãlsire (as-fãl-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; asiguripsescu, siguripsescu, sãglãmsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure}

§ asfãlsit (as-fãl-sítŭ) adg asfãlsitã (as-fãl-sí-tã), asfãlsits (as-fãl-sítsĭ), asfãlsiti/asfãlsite (as-fãl-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; asiguripsit, siguripsit, sãglãmsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ asfãlsiri/asfãlsire (as-fãl-sí-ri) sf asfãlsiri (as-fãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva asiguripseashti; asiguripsiri, siguripsiri, sãglãmsiri
{ro: acţiunea de a asigura; asigurare}
{fr: action de (s’) assurer}
{en: action of assuring, of insuring himself}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã