DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

irini/irine

irini/irine (i-rí-ni) sf irinj (i-rínjĭ) – starea (catastasea) di bunã aduchiri namisa di oaminj (populi, etc.) cãndu nu-ari alumti (vãtãmãri, pulemati, etc.); aduchirea tsi s-fatsi namisa di populi (dupã un polim) cãndu cati popul sh-lja sartsina s-facã tsi lipseashti tra s-astãmãtseascã alumtili sh-vãtãmãrli; isihia tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; arinji, isihii, arihati, sighã
{ro: pace}
{fr: paix}
{en: peace}
ex: cara s-featsi irini va s-dishcljidã schelili; tu soni, irinea cãndu s-adrã

§ arinji/arinje (a-rí-nji) sf arinj (a-rí-njĭ) – (unã cu irini)

§ irinipsescu (i-ri-nip-sés-cu) (mi) vb IV irinipsii (i-ri-nip-síĭ), irinipseam (i-ri-nip-seámŭ), irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) – fac (cu irinea tsi u dixescu deadun, doauã i ma multi populi) s-astãmãtseascã un polim tsi s-fatsi namisa di eali; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã shi s-hibã oaspits diznou; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; irinisescu, arinjisescu, isihãsecu, arihãtipsescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: pacifica, calma, linişti}
{fr: pacifier, tranquilliser}
{en: pacify, calm down, quiet}
ex: di niscãnti dzãli nã irinipsim (isihãsim)

§ irinipsit (i-ri-nip-sítŭ) adg irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsits (i-ri-nip-sítsĭ), irinipsiti/irinipsite (i-ri-nip-sí-ti) – tsi ari faptã irini cu cariva; tsi easti isihãsit; irinisit, arinjisit, isihãsit, arihãtipsit, puituit, mbunat
{ro: pacificat, calmat, liniştit}
{fr: pacifié, tranquillisé}
{en: pacified, calmed down}

§ irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) sf irinipsiri (i-ri-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea fatsi irini, cãndu sh-aflã isihii; irinisiri, arinjisiri, isihãsiri, arihãtipsiri, puituiri, mbunari
{ro: acţiunea de a pacifica, de a calma, de a linişti; pacificare, calmare, liniştire}
{fr: action de pacifier, de tranquilliser}
{en: action of pacifying, of calming down, of quieting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

isihii/isihie

isihii/isihie (i-si-hí-i) sf isihii (i-si-híĭ) – irinea tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; starea sufliteascã tsi u-aducheashti omlu tsi nu-ari vãrã minduiri (cripari, nvirinari, etc.); irini, arinji, arihati, arãhati, rihati, arihãtlãchi, sighã, tãtseari
{ro: linişte, tăcere, pace}
{fr: tranquillité, paix, loisir}
{en: tranquillity, stillness, peace, leisure}
ex: avem isihii aoatsi (arihati, irini); la noi easti isihii (arihati); nu putem s-nã plãndzem, avem isihii

§ isih (i-síhŭ) adg isihã (i-sí-hã), isihi (i-síhĭ), isihi/isihe (i-sí-hi) – tsi s-aflã tu-un loc iu nu-ari vãrã vrondu deavãrliga di el; tsi aducheashti unã isihii sh-arihati tu suflit; tsi sh-veadi di lucrul a lui sh-nu caftã cãvgã; agãlisit, irinipsit, arihãtipsit, etc.
{ro: liniştit, paşnic}
{fr: tranquille, paisible}
{en: tranquil, quiet, peaceful}
ex: easti un om isih; s-tsã shedz isih (s-nu fats tsiva, mutrea-ts arihatea, s-nu ti minj)

§ isihãsescu (i-si-hã-sés-cu) vb IV isihãsii (i-si-hã-síĭ), isihãseam (i-si-hã-seámŭ), isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsiri/isihãsire (i-si-hã-sí-ri) – fac s-hibã isihii tu-un loc; stau isih sh-nu fac tsiva; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã; dizvursescu dupã unã cali lungã i un copus mari tsi lu-am faptã; irinipsescu, irinisescu, arinjisescu, arihãtipsescu, arãpãsedz, agãlisescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: linişti, pacifica, odihni}
{fr: tranquilliser, apaiser, (se) reposer}
{en: quiet down, pacify, calm down}
ex: cãndu s-isihãsirã lucrili; isihãsi (astãmãtsi) vimtul; isihãsea (stãi-tsã isih) tini, nu-lj grea

§ isihãsit (i-si-hã-sítŭ) adg isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsits (i-si-hã-sítsĭ), isihãsiti/isihãsite (i-si-hã-sí-ti) – tsi easti faptu si sta isih tu-un loc; tsi sh-ari aflatã arihatea; tsi ari dizvursitã dupã unã cali lungã; irinipsit, irinisit, arinjisit, arihãtipsit, arãpãsat, agãlisit, puituit, mbunat
{ro: liniştit, pacificat, odihnit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shtamã

shtamã (shtá-mã) sf pl(?) – tãtsearea ahãndoasã tu cari s-aflã omlu cãndu nu s-avdi nitsiun vrondu deavãrliga di el; isihii mari, ahãndoasã; tãtseari, isihii, arihati, sighã
{ro: linişte mare}
{fr: silence profonde}
{en: deep silence}
ex: tu udã shtamã (isihii ahãndoasã) easti; shtamã (tãtseari) s-featsi nã minutã; shtamã (isihii, sighã) mari n tuti pãrtsãli; eara shtamã (arihati) shi mushuteatsã mari; shtamã mari tutã-arada; eara shtamã (isihii), ca la murmintsã; shidzu shtama (tãcut, nu scutea un zbor, n tãtseari) multu chiro

§ shteamã (shteá-mã) sf pl(?) – (unã cu shtamã)
ex: shteamã (tãtseari) ahãndoasã

§ stamã (stá-mã) sf pl(?) – (unã cu shtamã)
ex: mari stamã (isihii) easti nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sigã

sigã (sí-ghã) sf fãrã pl – isihia tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; irini, arinji, isihii, arihati;
(expr: tu sighã (ca adv) = isih)
{ro: pace, linişte, tăcere}
{fr: paix, silence}
{en: peace, silence}
ex: alasã-nj cãtsãlu tu sigã (isih)

§ asiguriftu (a-si-ghú-rif-tu) adg asiguriftã (a-si-ghú-rif-tã), asigu-riftsã (a-si-ghú-rif-tsã), asigurifti/asigurifte (a-si-ghú-rif-ti) – tsi nu-ari isihii shi nu poati si sta tu-un loc fãrã si s-minã; tsi nu-ari arãvdari shi nu lu-acatsã loclu; tsi nu sta isih sh-fatsi shimãtã; piridrum, sirsem, zevzec
{ro: neastâmpărat, turbulent}
{fr: inquiet, turbulent}
{en: restless, fidgety, turbulent}

§ neasiguriftu (nea-si-ghú-rif-tu) adg neasiguriftã (nea-si-ghú-rif-tã), neasiguriftsã (nea-si-ghú-rif-tsã), neasigurifti/neasigurifte (nea-si-ghú-rif-ti) – lucru tsi-l fatsi omlu s-nu-aibã isihii shi s-nu poatã si sta tu-un loc
{ro: neliniştitor}
{fr: inquietant}
{en: disturbing}
ex: un dor vãrtos, neasiguriftu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã