DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marã1

marã1 (má-rã) sf pl(?) –
1: atsea tsi-aducheashti un cãndu moari sh-cheari trã cariva i trã tsiva; marea vreari tsi u poartã un ficior (unã featã) ti-unã featã (ti-un ficior);
2: atsea tsi-aducheashti un cãndu-l cãrteashti tsiva, cãndu-l siclitseashti, cãndu-l nvirineadzã;
(expr:
1: am mara-a lui = am multã vreari trã el, mor sh-cher trã el;
2: bag marã = mi nvirinedz, mi cãrtescu)
{ro: pasiune; supărare, măhnire, durere}
{fr: passion, désir amoureux, amour excessif; chagrin, peine}
{en: passion, strong desire, excessive love; grief, pain}
ex: fricã-i s-nu moarã di mara-al (marea vreari tsi u-avea trã) Piunar; tats nveastã, nu bagã marã (s-nu hii nvirinatã, siclitsitã); tats, lea vrutã, nu-ts bagã marã (s-nu crechi, s-nu ti nvirinedz), va s-yin pãn di primuvearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãcãldisescu

sãcãldisescu (sã-cãl-di-sés-cu) (mi) vb IV sãcãldisii (sã-cãl-di-síĭ), sãcãldiseam (sã-cãl-di-seámŭ), sãcãldisitã (sã-cãl-di-sí-tã), sãcãldisiri/sãcãldisire (sã-cãl-di-sí-ri) –
1: nji s-amãrashti inima; mãrãnedz, siclitsescu;
2: nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti, buhtisescu, bizirsescu, plictisescu
{ro: (se) plictisi, (se) supăra, (se) enerva}
{fr: (s’)ennuyer, (s’)embêter, être troublé}
{en: be bored, be annoyed}
ex: nu ti sãcãldisea (nu ti-amãra, s-nu ti cãrteshti) sh-ahãt di zboarãli-a lui; cãndu lu-avdu cã zghileashti, mi sãcãldisescu (mi cãrtescu, nj-pari-arãu)

§ sãcãldisit (sã-cãl-di-sítŭ) adg sãcãldisitã (sã-cãl-di-sí-tã), sãcãldisits (sã-cãl-di-sítsĭ), sãcãldisiti/sãcãldisite (sã-cãl-di-sí-ti) – amãrãt, mãrãnat, siclitsit, buhtisit, bizirsit, plictisit
{ro: plictisit, supărat, enervat}
{fr: ennuyé, embêté, troublé}
{en: bored, annoyed}

§ sãcãldisiri/sã-cãldisire (sã-cãl-di-sí-ri) sf sãcãldisiri (sã-cãl-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-sãcãldiseashti; amãrãri, mãrãnari, siclitsiri, buhtisiri, bizirsiri, plictisiri
{ro: acţiunea de a (se) plictisi, de a (se) supăra, de a (se) enerva; plictisire, supărare, enervare}
{fr: action d’ennuyer, de s’embêter, de troubler}
{en: action of boring, of being annoyed}

§ sãcãldii (sã-cãl-dí-i) sf sãcãldii (sã-cãl-díĭ) – atsea tsi aducheashti tu suflit atsel tsi si sãcãldiseashti; sãcãlmai, cãrtiri, bizirsiri, plictisiri
{ro: plictisire, supărare, enervare}
{fr: ennui, agacement, énervemernt}
{en: worry, anxiety, boredome} di sãcãldii ahiurhi s-plãngã

§ sãcãlmai/sãcãlmae (sã-cãl-má-i) sf sãcãlmãi (sã-cãl-mắĭ) – (unã cu sãcãldii)
ex: di sãcãlmai nu putu sã ncljidã ocljilj tutã noaptea

§ disãcãldisescu (di-sã-cãl-di-sés-cu) (mi) vb IV disãcãldisii (di-sã-cãl-di-síĭ), disãcãldiseam (di-sã-cãl-di-seámŭ), disãcãldisitã (di-sã-cãl-di-sí-tã), disãcãldisiri/disãcãldisire (di-sã-cãl-di-sí-ri) – nj-treatsi sãcãlmaea; nu mata hiu sãcãldisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sicleti/siclete

sicleti/siclete (si-clé-ti) sf siclets (si-clétsĭ) – niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu easti singur shi-lj lipseashti un di soi i di-aproapea; tsi ari cripãri shi tradzi gailelu trã cariva; atsea tsi-aducheahsti un tsi nu-ari tsiva s-facã, ca sã-lj treacã oara; sãcleti, niisihii, angusã, ãngusã, ngusã, cripari, stinuhurii
{ro: necaz, neplăcere}
{fr: angoisse qu’on ressent pendant qu’on est seul et qu’on desire quelqu’on de ses proches}
{en: anguish felt when one is alone}

§ sãcleti/sãclete (sã-clé-ti) sf sãclets (sã-clétsĭ) – (unã cu sicleti)

§ siclitsescu (si-cli-tsés-cu) (mi) vb IV siclitsii (si-cli-tsíĭ), siclitseam (si-cli-tseámŭ), siclitsitã (si-cli-tsí-tã), siclitsiri/siclitsire (si-cli-tsí-ri) – fac pri cariva s-aducheascã (icã mini aduchescu) unã sicleti; nji s-aurashti; ãnj pari arãu (mi mealã, ãlj duc criparea, mi sãcãldisescu) di starea tu cari s-aflã cariva di soi i di-aproapea; nu shtiu tsi s-fac ta sã-nj treacã oara; trag gailelu; sãcãldisescu, stinuhursescu
{ro: plictisi, sinchisi}
{fr: s’ennuyer, se soucier}
{en: be annoyed, care, concern oneself}
ex: tra s-njirã feata tra s-nu s-siclitseascã (s-nu-lj s-aurascã) shi s-nu caftã mã-sa; cã nu avea fãrinã tu ambari, nu s-siclitsea (nu-lj trãdzea gailelu) dip di dip

§ siclitsit (si-cli-tsítŭ) adg siclitsitã (si-cli-tsí-tã), siclitsits (si-cli-tsítsĭ), siclitsiti/siclitsite (si-cli-tsí-ti) – tsi aducheashti unã sicleti; tsi-lj pari arãu di starea tu cari s-aflã cariva di soi i di-aproapea; tsi tradzi gailelu
{ro: plictisit, sinchisit}
{fr: ennuyé, soucié; qui est dans un état d’angoisse}
{en: annoyed, cared for, concerned oneself}
ex: easti siclitsitã trã voi (vã tradzi gailelu, s-mindueashti multu la voi); sãcãldisit, stinuhursit

§ siclitsiri/siclitsire (si-cli-tsí-ri) sf siclitsiri (si-cli-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-siclitseashti; sãcãldisiri, stinuhursiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stinuhurii/stinuhurie

stinuhurii/stinuhurie (sti-nu-hu-rí-i) sf stinuhurii (sti-nu-hu-ríĭ) – stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; atsea tsi-aducheashti omlu tsi s-aflã tu-unã catastasi shi nu shtii cum s-easã dit ea (iu nu shtii tsi s-facã); sicleti, ãngusã, angusã, ngusã, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: mâhnire, anxietate, strâmtoare}
{fr: angoisse, anxiété, embarras, perplexité}
{en: anguish, distress, embarrassment, perplexity}

§ stinuhursescu (sti-nu-hur-sés-cu) (mi) vb IV stinuhursii (sti-nu-hur-síĭ), stinuhurseam (sti-nu-hur-seámŭ), stinuhursitã (sti-nu-hur-sí-tã), stinuhursiri/stinuhursire (sti-nu-hur-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã aplucusit di stinuhurii; lj-aduc a unui cripãri (vasani, niisihii, sicleti, angusã, etc.); siclitsescu
{ro: mâhni, strâmtora, nelinişti}
{fr: embarrasser, inquiéter}
{en: embarras, disturb, make someone anxious}

§ stinuhursit (sti-nu-hur-sítŭ) adg stinuhursitã (sti-nu-hur-sí-tã), stinuhursits (sti-nu-hur-sítsĭ), stinuhursiti/stinuhursite (sti-nu-hur-sí-ti) – tsi easti aplucusit di stinuhurii; tsi ari unã sicleti, tsi ari unã-angusã; siclitsit
{ro: mâhnit, strâmtorat, neliniştit}
{fr: embarrassé, inquiété, gêné}
{en: embarrased, disturbed, made anxious by someone}

§ stinuhursi-ri/stinuhursire (sti-nu-hur-sí-ri) sf stinuhursiri (sti-nu-hur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un si stinuhurseashti; siclitsiri
{ro: acţiunea de a mâhni, de a strâmtora, de a nelinişti; mâhnire, strâmtorare, neliniştire}
{fr: action d’embarrasser, d’inquiéter}
{en: action of embarrassing, of disturbing, of making someone anxious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã