DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fum

fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)

§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)

§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om
{ro: fumat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãcãldisescu

sãcãldisescu (sã-cãl-di-sés-cu) (mi) vb IV sãcãldisii (sã-cãl-di-síĭ), sãcãldiseam (sã-cãl-di-seámŭ), sãcãldisitã (sã-cãl-di-sí-tã), sãcãldisiri/sãcãldisire (sã-cãl-di-sí-ri) –
1: nji s-amãrashti inima; mãrãnedz, siclitsescu;
2: nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti, buhtisescu, bizirsescu, plictisescu
{ro: (se) plictisi, (se) supăra, (se) enerva}
{fr: (s’)ennuyer, (s’)embêter, être troublé}
{en: be bored, be annoyed}
ex: nu ti sãcãldisea (nu ti-amãra, s-nu ti cãrteshti) sh-ahãt di zboarãli-a lui; cãndu lu-avdu cã zghileashti, mi sãcãldisescu (mi cãrtescu, nj-pari-arãu)

§ sãcãldisit (sã-cãl-di-sítŭ) adg sãcãldisitã (sã-cãl-di-sí-tã), sãcãldisits (sã-cãl-di-sítsĭ), sãcãldisiti/sãcãldisite (sã-cãl-di-sí-ti) – amãrãt, mãrãnat, siclitsit, buhtisit, bizirsit, plictisit
{ro: plictisit, supărat, enervat}
{fr: ennuyé, embêté, troublé}
{en: bored, annoyed}

§ sãcãldisiri/sã-cãldisire (sã-cãl-di-sí-ri) sf sãcãldisiri (sã-cãl-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-sãcãldiseashti; amãrãri, mãrãnari, siclitsiri, buhtisiri, bizirsiri, plictisiri
{ro: acţiunea de a (se) plictisi, de a (se) supăra, de a (se) enerva; plictisire, supărare, enervare}
{fr: action d’ennuyer, de s’embêter, de troubler}
{en: action of boring, of being annoyed}

§ sãcãldii (sã-cãl-dí-i) sf sãcãldii (sã-cãl-díĭ) – atsea tsi aducheashti tu suflit atsel tsi si sãcãldiseashti; sãcãlmai, cãrtiri, bizirsiri, plictisiri
{ro: plictisire, supărare, enervare}
{fr: ennui, agacement, énervemernt}
{en: worry, anxiety, boredome} di sãcãldii ahiurhi s-plãngã

§ sãcãlmai/sãcãlmae (sã-cãl-má-i) sf sãcãlmãi (sã-cãl-mắĭ) – (unã cu sãcãldii)
ex: di sãcãlmai nu putu sã ncljidã ocljilj tutã noaptea

§ disãcãldisescu (di-sã-cãl-di-sés-cu) (mi) vb IV disãcãldisii (di-sã-cãl-di-síĭ), disãcãldiseam (di-sã-cãl-di-seámŭ), disãcãldisitã (di-sã-cãl-di-sí-tã), disãcãldisiri/disãcãldisire (di-sã-cãl-di-sí-ri) – nj-treatsi sãcãlmaea; nu mata hiu sãcãldisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sicleti/siclete

sicleti/siclete (si-clé-ti) sf siclets (si-clétsĭ) – niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu easti singur shi-lj lipseashti un di soi i di-aproapea; tsi ari cripãri shi tradzi gailelu trã cariva; atsea tsi-aducheahsti un tsi nu-ari tsiva s-facã, ca sã-lj treacã oara; sãcleti, niisihii, angusã, ãngusã, ngusã, cripari, stinuhurii
{ro: necaz, neplăcere}
{fr: angoisse qu’on ressent pendant qu’on est seul et qu’on desire quelqu’on de ses proches}
{en: anguish felt when one is alone}

§ sãcleti/sãclete (sã-clé-ti) sf sãclets (sã-clétsĭ) – (unã cu sicleti)

§ siclitsescu (si-cli-tsés-cu) (mi) vb IV siclitsii (si-cli-tsíĭ), siclitseam (si-cli-tseámŭ), siclitsitã (si-cli-tsí-tã), siclitsiri/siclitsire (si-cli-tsí-ri) – fac pri cariva s-aducheascã (icã mini aduchescu) unã sicleti; nji s-aurashti; ãnj pari arãu (mi mealã, ãlj duc criparea, mi sãcãldisescu) di starea tu cari s-aflã cariva di soi i di-aproapea; nu shtiu tsi s-fac ta sã-nj treacã oara; trag gailelu; sãcãldisescu, stinuhursescu
{ro: plictisi, sinchisi}
{fr: s’ennuyer, se soucier}
{en: be annoyed, care, concern oneself}
ex: tra s-njirã feata tra s-nu s-siclitseascã (s-nu-lj s-aurascã) shi s-nu caftã mã-sa; cã nu avea fãrinã tu ambari, nu s-siclitsea (nu-lj trãdzea gailelu) dip di dip

§ siclitsit (si-cli-tsítŭ) adg siclitsitã (si-cli-tsí-tã), siclitsits (si-cli-tsítsĭ), siclitsiti/siclitsite (si-cli-tsí-ti) – tsi aducheashti unã sicleti; tsi-lj pari arãu di starea tu cari s-aflã cariva di soi i di-aproapea; tsi tradzi gailelu
{ro: plictisit, sinchisit}
{fr: ennuyé, soucié; qui est dans un état d’angoisse}
{en: annoyed, cared for, concerned oneself}
ex: easti siclitsitã trã voi (vã tradzi gailelu, s-mindueashti multu la voi); sãcãldisit, stinuhursit

§ siclitsiri/siclitsire (si-cli-tsí-ri) sf siclitsiri (si-cli-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-siclitseashti; sãcãldisiri, stinuhursiri
{ro: acţiunea de a se plictisi; de a se sinchisi; sinchisire; opresiune, stare de dorinţă oprimantă}
{fr: action de s’ennuyer, de se soucier; état d’angoisse, oppression}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stinuhurii/stinuhurie

stinuhurii/stinuhurie (sti-nu-hu-rí-i) sf stinuhurii (sti-nu-hu-ríĭ) – stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; atsea tsi-aducheashti omlu tsi s-aflã tu-unã catastasi shi nu shtii cum s-easã dit ea (iu nu shtii tsi s-facã); sicleti, ãngusã, angusã, ngusã, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: mâhnire, anxietate, strâmtoare}
{fr: angoisse, anxiété, embarras, perplexité}
{en: anguish, distress, embarrassment, perplexity}

§ stinuhursescu (sti-nu-hur-sés-cu) (mi) vb IV stinuhursii (sti-nu-hur-síĭ), stinuhurseam (sti-nu-hur-seámŭ), stinuhursitã (sti-nu-hur-sí-tã), stinuhursiri/stinuhursire (sti-nu-hur-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã aplucusit di stinuhurii; lj-aduc a unui cripãri (vasani, niisihii, sicleti, angusã, etc.); siclitsescu
{ro: mâhni, strâmtora, nelinişti}
{fr: embarrasser, inquiéter}
{en: embarras, disturb, make someone anxious}

§ stinuhursit (sti-nu-hur-sítŭ) adg stinuhursitã (sti-nu-hur-sí-tã), stinuhursits (sti-nu-hur-sítsĭ), stinuhursiti/stinuhursite (sti-nu-hur-sí-ti) – tsi easti aplucusit di stinuhurii; tsi ari unã sicleti, tsi ari unã-angusã; siclitsit
{ro: mâhnit, strâmtorat, neliniştit}
{fr: embarrassé, inquiété, gêné}
{en: embarrased, disturbed, made anxious by someone}

§ stinuhursi-ri/stinuhursire (sti-nu-hur-sí-ri) sf stinuhursiri (sti-nu-hur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un si stinuhurseashti; siclitsiri
{ro: acţiunea de a mâhni, de a strâmtora, de a nelinişti; mâhnire, strâmtorare, neliniştire}
{fr: action d’embarrasser, d’inquiéter}
{en: action of embarrassing, of disturbing, of making someone anxious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urãt1

urãt1 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; chiro ncljis, ntunicat, arcuros, cu ploai i cu neauã; tsi easti arãu (lai, slab); urut, slut, taxes, salchiu, slab, lai; (fig:
1: urãt ca loclu; urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt;
2: nj-easti urãt; nu nj-aflu loclu di urãt = nji s-aurashti cã nu-am tsiva s-fac tra sã-nj treacã oara; bizirsescu, mi plictisescu, mi siclitsescu)
{ro: urât, urâcios, odios, rău}
{fr: laid, affreux, odieux, mauvais}
{en: ugly, hideous, odious, wicked, bad}
ex: multu urãt easti; eara adratã s-amparã urãtã (slutã), tra s-nu u cunoascã; poati s-lipseascã tu-unã oarã urãtã (lai, slabã, greauã); minduirli-atseali ma urãti (slabi, lãi); eara urãt ca loclu
(expr: multu urãt); nu grirã zbor urãt (slab, lai) tr-amirãlu

§ urãteatsã (u-rã-teá-tsã) sf urãtets (u-rã-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva (i tsiva) s-aspunã urãt; catandisea-a atsilui cari easti urãt; cariva (tsiva) tsi easti urãt; uruteatsã, urãtsami, urutsami, urteatsã, urtsami, slutichi, slãbintsã, lãeatsã; (fig: urãteatsã = (i) lucru multu-arushinos; (ii) cariva (tsiva) tsi easti urãt)
{ro: urâţenie, răutate}
{fr: laideur, méchanceté, méfait, vilenie}
{en: ugliness, wi-ckedness, misdeed, meanness}
ex: featsish mari urãtets (lãets); napa-i vãrnã urãteatsã (lãeatsã)?; urãtetsli (lãetsli) nu s-curmarã

§ urãtsami/urãtsame (u-rã-tsá-mi) sf urãtsãnj (u-rã-tsắnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: ts-aflash featã s-badz di cali, s-lja urãtsamea-a loclui

§ urãciuni2/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: urãciunea (urãteatsa) a ficiorlor easti cunuscutã tu tutã hoara; cu urãciunea (fig: atsea sluta, feata-atsea urutã) va si nsoarã?

§ urãtsãscu (u-rã-tsãs-cu) vb IV urãtsãi (u-rã-tsắĭ), urãtsam (u-rã-tsámŭ), urãtsãtã (u-rã-tsắ-tã), urãtsãri/urãtsãre (u-rã-tsắ-ri) – mi-adar urãt; fac tsiva tra s-hibã urãt; urutsãscu, urtsãscu, slutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ureaclji/ureaclje

ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn