Dictsiunar

arãhnjisescu (a-rãh-nji-sés-cu) (mi) vb IV arãhnjisii (a-rãh-nji-síĭ), arãhnjiseam (a-rãh-nji-seámŭ), arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) – (plantã trã cari) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu (seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, vintin, usuc, etc.; (fig: (trã om) arãhnjisescu = mi-aspargu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã), pãlescu, aushescu, sufrutsãscu, nj-cher putearea, etc.)
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: s-arãhnjisi (fig: aushi) di lãets

§ arãhnjisit (a-rãh-nji-sítŭ) adg arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisits (a-rãh-nji-sítsĭ), arãhnjisiti/arãhnjisite (a-rãh-nji-sí-ti) – tsi ari frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati, uscati i cãdzuti di arcoari, soari, seatsitã, etc.); mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, vintinat, uscat, sicat, etc.
{ro: ofilit, veştejit}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered (flowers)}

§ arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) sf arãhnjisiri (a-rãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva mãrãnghiseashti; mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari, vintinari, sicari, etc.
{ro: acţiunea de a se ofili, de a veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de faner, de flétrir}
{en: action of fading, of withering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ashclji/ashclje

ashclji/ashclje (ásh-clji) sf ashclji (ásh-clji) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca yilia, lemnul, etc.); surtsel, schizari, tsandzãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: mi-agudi unã ashclji cãndu disicam leamni; unã ashclji di geami nj-intrã tu cicior

§ ashcljedz (ash-cljĭédzŭ) vb I ashcljai (ash-cljĭáĭ), ashcljam (ash-cljĭámŭ), ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) – disic leamni (tsi s-fac ashclji cu disicarea); disic
{ro: aşchia}
{fr: fendre, couper du bois en éclats}
{en: split wood into small splinters}
ex: ashcljai (disicai sh-li feci ashclji) dauã-trei leamni; ai cãshtigã s-nu ts-ashcljedz caplu

§ ashcljat (ash-cljĭátŭ) adg ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljats (ash-cljĭátsĭ), ashcljati/ashcljate (ash-cljĭá-ti) – (lemnu) tsi easti disicat (sh-cu tãljarea cad ashclji); disicat
{ro: aşchiat}
{fr: (bois) fendu}
{en: (wood) split into small splinters}
ex: avea leamni ashcljati (disicati) tu ubor; vinji cu caplu ashcljat (disicat) tu dauã-trei locuri

§ ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) sf ashcljeri (ash-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ash-cljadzã; disicari
{ro: acţiunea de a aşchia; aşchiare}
{fr: action de fendre, de couper du bois en morceaux}
{en: action of splitting wood into small splinters}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

§ aspartu (as-pár-tu) adg aspartã (as-pár-tã), aspartsi (as-pár-tsi), asparti/asparte (as-pár-ti) –
1: tsi s-ari faptã cumãts (tsivali; tsi ari cripatã (plãscãnitã, stricatã, zdãngãnitã, etc.); tsi nu mata easti bun;
2: tsi s-ari bitisitã (adunari, numtã, cor, bi-searicã, etc.) sh-lumea ari vgatã (s-ari arãspãnditã, arãitã, scrup-sitã, etc.);
3: (paradz) tsi s-au datã trã lucri acumpãrati (tsi s-au xudipsitã, hãrgiuitã, etc.);
4: (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tsi s-ari surpatã (azvãrnuitã, bãstisitã, prãpãditã, cãtãstrãpsitã, afãnisitã, etc.);
5: (om, pravdã, yeatsã, etc.) tsi fu vãtãmat (tãljat, spãstrit, etc.);
6: (paradz) cu tinjii ma mari (liri) alãxits trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: (lucru bun trã mãcari ca, bunãoarã, lapti, carni, ghelã, etc.) tsi s-ari faptã nibun trã mãcari (s-ari astãljatã, aludzãtã, etc.);
8: (purtarea-a unui om) tsi s-ari alãxitã shi s-ari faptã (di bunã tsi eara) lai (arushinoasã, di purnilji, etc.); palju-om, fatigei, dizmãlat, dizmãlãrat;
9: tsi sh-ari chirutã mintea, tsi ari glãritã;
10: tsi s-ari alãxitã la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.) shi sh-ari chirutã hroma (tsi featsi sufri, ari aushitã, ari vishtidzãtã, ari mãrãnghisitã, etc.)
{ro: spart, stricat, terminat, dispersat, cheltuit, distrus, omorât, schimbat, corupt, înnebunit, ofilit}
{fr: cassé, brisé, dispersé, achevé, dépensé, détruit, tué, échangé, corrompu, toqué, fané}
{en: broken, finished, ended, dispersed, spent, distroyed, killed, exchanged, corrupted, who has lost his mind, faded, withered}
ex: casa-atsea asparta easti armasã di la pãrintsã; gardul eara aspartu (surpat); da di nã moarã aspartã, apãrghisitã; vedz un mãnãstir aspartu (surpat, azvãrnuit); aspartu om ishi (urut, dizmãlat, cu purtari arushinoasã); capra fu aspartã (vãtãmatã, disicatã) di ursã; sh-prit crãpiturã, s-ts-azboairi, aspartã gurã

§ aspardziri/aspardzire (as-pár-dzi-ri) sf aspardziri (as-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi tsiva i cariva; cripari, plãscãniri, stricari, zdãngãniri; arãspãndiri, arãiri, scrupsiri; xudipsiri (paradz), hãrgiuiri (paradz); surpari (casã, gardu), azvãrnuiri (hoarã), bãstisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, afãnisiri; vãtãmari (om), tãljari (om), spãstriri (om); alãxiri (di paradz), astãljari (di lapti), aludzãri (di carni); chireari (di minti), glãriri; aushiri, vishtidzãri (la fatsã), mãrãnghisiri (la fatsã), etc.
{ro: acţiunea de a sparge, de a strica, de a termina, de a dispersa, de a cheltui, de a distruge, de a omorî, de a schimba, de a corupe, de a înnebuni, de a ofili}
{fr: action de casser, de briser, de disperser, d’achever, de dépenser, de détruire, de tuer, d’échanger, de corrompre, de se toquer, de se faner}
{en: action of breaking, of finishing, of ending, of dispersing, of spending, of distroying, of killing, of exchanging, of corrupting, of losing one’s mind, of fading, of withering}
ex: tu-aspardzirea (bitisirea) a beariljei tsi-amintã un ciuciu nveasta noauã, ca un pilister

§ aspãrdzeari/as-pãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) sf aspãrdzeri (as-pãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ aspartã (as-pár-tã) sf fãrã pl – spartã, stricatã, bitisitã (pãzarea), etc.
{ro: spart, spart (de târg)}
{fr: fin, terminaison (d’un marché)}
{en: end, end (of the market)}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ aspãrgãciuni/aspãr-gãciune (as-pãr-gã-cĭú-ni) sf aspãrgãciunj (as-pãr-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi, s-azvãrnueashti tsiva; aspãrgã-mintu, azvãrnuiri, aspãrdzeari, aspardziri, cãtãstrãpsiri, afãnsiri, prãpãdiri, etc.
{ro: distrugere; dezastru}
{fr: action de détruire; désastre}
{en: destruction; disaster}
ex: oaminj faptsã ti arãu shi aspãrgãciuni (aspãrdzeari, cãtãstrãpsiri); itsi aspãrgãciuni s-fãtsea n casã

§ neaspartu (neas-pár-tu) adg neaspartã (neas-pár-tã), neaspartsi (neas-pár-tsi), neasparti/neasparte (neas-pár-ti) –
1: tsi nu easti aspartu; tsi nu s-ari aspartã
{ro: nespart, nestricat, etc.}
{fr: qui n’est pas cassé, qui n’est pas détruit, etc.}
{en: which is not broken, distroyed, etc.}

§ neaspardziri/neaspardzire (neas-pár-dzi-ri) sf neaspardziri (neas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspardzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu sparge, de a nu strica, etc.}
{fr: action de ne pas casser, de ne pas détruire, etc.}
{en: action of not breaking, of not distroying}

§ neaspãrdzea-ri/neaspãrdzeare (neas-pãr-dzeá-ri) sf neaspãrdzeri (neas-pãr-dzérĭ – (unã cu neaspardziri)

§ neaspartã (neas-pár-tã) sf fãrã pl – tsi nu easti aspartã, nibitisitã (pãzarea), etc.
{ro: nespart, nespart (de târg)}
{fr: qui n’est pas fini}
{en: that has not ended}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ neaspãrgã-ciuni/neaspãrgãciune (neas-pãr-gã-cĭú-ni) sf neaspãrgãciunj (neas-pãr-gã-cĭúnjĭ) – (unã cu neaspardziri)

§ aspãrgãturã (as-pãr-gã-tú-rã) sf aspãrgãturi (as-pãr-gã-túrĭ) – loclu iu un lucru easti aspartu (aruptu, tãljat, stricat, frãmtu, etc.); cumatã dit un lucru aspartu
{ro: spargere}
{fr: brisure, rupture, débris}
{en: break, crack, fragment}

§ aspãrgãtor (as-pãr-gã-tór) adg aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri), aspãrgãtori (as-pãr-gã-tórĭ), aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri) – atsel tsi-aspardzi un lucru; atsea cu cari s-aspardzi un lucru
{ro: spărgător}
{fr: briseur, destructeur, corrupteur}
{en: breaker, cracker, destroyer}

§ spargu (spár-gu) (mi) vb III shi II sparshu (spár-shĭu), spãrdzeam (spãr-dzeámŭ), spartã (spár-tã), spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) shi spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) – (unã cu aspargu)
ex: va s-u spardzi

§ spartu (spár-tu) adg spartã (spár-tã), spartsi (spár-tsi), sparti/sparte (spár-ti) – (unã cu aspartu)
ex: canda easti spartã, ashi mãcã

§ spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) sf spardziri (spár-dzirĭ) – (unã cu aspardziri)

§ spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) sf spãr-dzeri (spãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ spãrgãmintu (spãr-gã-mín-tu) sn spãrgãmintu (spãr-gã-mín-turĭ) – (unã cu aspãrgã-ciuni)

§ spãrturã (spãr-tú-rã) sf spãrturi (spãr-túrĭ) – loclu iu s-ari aspartã un lucru
{ro: spărtură}
{fr: brèche}
{en: breach}
ex: tricum pit spãrtura-a murlui

§ apuaspargu (a-pŭas-pár-gu) (mi) vb III shi II apuasparshu (a-pŭas-pár-shĭu), apuaspãrdzeam (a-pŭas-pãr-dzeámŭ), apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) shi apuaspãrdzeari/apuas-pãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) – lu-aspargu (l-frãngu) lucrul aproapea ntreg
{ro: sparge aproape de tot}
{fr: briser (presque) intégralement}
{en: break (almost) entirely}

§ apuaspartu (a-pŭas-pár-tu) adg apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspartsi (a-pŭas-pár-tsi), apuasparti/apuasparte (a-pŭas-pár-ti) – tsi easti dip aspartu (frãmtu)
{ro: spart aproape de tot}
{fr: brisé (presque) intégralement}
{en: broken (almost) entirely}

§ apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) sf apuaspardziri (a-pŭas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aspardzi (s-frãndzi) aproapea ntreg
{ro: acţiunea de a sparge aproape integral}
{fr: action de briser (presque) intégralement}
{en: action of breaking (almost) entirely}

§ apuaspãrdzeari/apuaspãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) sf apuaspãrdzeri (a-pŭas-pãr-dzérĭ – (unã cu apuaspardziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

astrãchescu1

astrãchescu1 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – fac s-chearã (s-seacã) apa dit-unã baltã (lac, arãu, etc.); astãmãtsescu lãcrinjli dit oclji; (oaea) astãmãtseashti s-da lapti; astãmãtsescu apa tsi curã di la shoput; astrachi, astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu, sec, usuc; (fig:
1: astrãchescu = (i) beau tut, pãnã tu fundu; (ii) beau yin, arãchii, etc.; expr:
2: lj-astrãchescu unã = lj-dau unã pliscutã)
{ro: seca, opri (laptele de la oaie)}
{fr: (as)sécher, tarir, faire cesser (larmes, lait)}
{en: dry up (tears, milk), run dry}
ex: vai astrãcheascã apili; fãntãnjli ãlj astrãchirã (sicarã); fãntãna di unã etã astrãchi (sicã) dinãcali; arãulu avea astrãchitã (avea sicatã); un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi (li sicã) tuti apili; astrãchescu veara shoputli; oili astrãchirã (oili astãmãtsirã s-mata da lapti, sicã laptili-a oilor); lj-astrãchi (lji si curmã) laptili; astrãchea (fig: u bea pãnã tu fundu) scafa; lj-astrãchii
(expr: lj-ded, lj-plãscãnii) unã shupleacã

§ astrachi (as-tráchĭŭ) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), astrãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: lj-u-as-trachi (fig: bea yin, arãchii, etc.) ghini

§ astrãchit1 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchi-ti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (lac, baltã, arãu, etc.) cari armasi fãrã apã di itia cã-lj si ari gulitã i sicatã; cari ari astãmãtsitã s-da lapti (oaea); astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit, sicat, uscat
{ro: care a secat, care a oprit de a da lapte; sec}
{fr: (as)séché, qui a cessé (donner du lait, couler des larmes)}
{en: dried up, runned dry};
ex: tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit (sicat); earam astrãchit (fig: nsitat multu, mortu di seati)

§ astrãchiri1/astrãchire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astrãcheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu apa cheari dit unã baltã (lac, arãu, etc.); astãrchiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri, sicari, uscari

{ro: acţiunea de a seca, de a opri (laptele de la oaie); secare}
{fr: action de (as)sécher, de tarir, de faire cesser (larmes, lait)}
{en: action of drying up (tears, milk), of running dry}

§ astãrchescu1 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/as-tãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: bea apã ahãtã multã dit izvur cã lu-astãrchi (cã-l sicã) dit arãdãtsinã; fãntãna astãrcheashti (seacã) veara; vaca astãrchi sh-nu mata ari lapti

§ astãrchit1 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu as-trãchit1)

§ astãrchiri1/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

§ asturchescu1 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)

§ asturchit1 (as-tur-chítŭ) adg asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchits (as-tur-chítsĭ), asturchi-ti/asturchite (as-tur-chí-ti) – (unã cu astrãchit1)

§ asturchi-ri1/asturchire (as-tur-chí-ri) sf asturchiri (as-tur-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

§ strãchescu1 (strã-chĭés-cu) vb IV strãchii (strã-chíĭ), strãcheam (strã-chĭámŭ), strãchitã (strã-chí-tã), strã-chiri/strãchire (strã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: arãurli arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu shi arãurli va strãcheascã (seacã); vai poatã sã strãcheascã nã baltã di ningã pãlati

§ strãchit1 (strã-chítŭ) adg strãchitã (strã-chí-tã), strãchits (strã-chítsĭ), strãchiti/strãchite (strã-chí-ti) – (unã cu astrãchit1)

§ strãchiri1/strãchire (strã-chí-ri) sf strãchiri (strã-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

§ strãchiturã1 (strã-chi-tú-rã) sf strãchituri (strã-chi-túrĭ) – chicutli dit soni dit unã beari
{ro: ultima picătură rămasă dintro băutură}
{fr: reste d’une boisson}
{en: last drops of a drink}

§ stãrchescu1 (stãr-chĭés-cu) vb IV stãrchii (stãr-chíĭ), stãrcheam (stãr-chĭámŭ), stãrchitã (stãr-chí-tã), stãrchiri/stãrchire (stãr-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)

§ stãrchit1 (stãr-chítŭ) adg stãrchitã (stãr-chí-tã), stãrchits (stãr-chítsĭ), stãrchiti/stãrchite (stãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit1)

§ stãrchiri1/stãrchire (stãr-chí-ri) sf stãrchiri (stãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bishicã1

bishicã1 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – umflãturã njicã (ca unã balã, topã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei (cãndu hearbi sh-clucuteashti, cãndu fatsi spumi, etc.); umflãtura njicã shi mplinã di dzamã tsi s-fatsi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã;
(expr:
1: bishicã lai = gãrnuts tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu lu ntsapã mush-conjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
2: ploai cu bishits = ploai multã, canda cadi (da) cu gãleata)
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: scot bishits tu mãnã; lj-ishirã bishits tu tut truplu; avea n gurã bishicã lai
(expr: gãrnuts cu pronj)

§ bishichedz (bi-shi-chĭédzŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishica-ri/bishicare (bi-shi-cá-ri) – fac (scot) fultãts (bishits); fultãchedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: dupã heavrã lj-si bishicã budza (scoasi bishits pi budzã); mi bishicai tut (feci bishits pristi tut) di urdzãtsli tsi-adunai; lj-bishicã truplu di chiutecã

§ bishic (bi-shícŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) – (unã cu bishichedz)

§ bishicat (bi-shi-cátŭ) adg bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicats (bi-shi-cátsĭ), bishicati/bishicate (bi-shi-cá-ti) – tsi ari faptã bishits; bishcat, fultãcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
ex: easti tut bishicat (mplin di bishits)

§ bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) sf bishicãri (bi-shi-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi bishits; fultãcari, bishcari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãrcãshinã

cãrcãshinã (cãr-cã-shí-nã) sf cãrcãshinj (cãr-cã-shínjĭ) – cumatã aruptã dit unã pãndzã; lucru adrat dit unã pãndzã aruptã sh-disicatã; lucru di pãndzã veclju sh-purtat (stranj, cãmeashi, fusta-ni, etc.); pãrtalã, pãrtalji, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenilles}
{en: rag, tattered garment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãrmucãnj

cãrmucãnj (cãr-mu-cắnjĭ) sf pl – leamni tãljati sh-disicati trã foclu di la vatrã i trã foclu dit soba dit chirolu-atsel veclju
{ro: lemne despicate pentru foc}
{fr: bois coupé à brûler}
{en: chopped wood for fire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ciolj2

ciolj2 (cĭóljĭŭ) sn cioalji/cioalje (cĭŭá-lji) shi ciolji/ciolje (cĭó-lji) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju shi aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: cu cioaljili (pãrtãljli) di pi mini; nu-au stranji, au ciolji (pãrtãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cipchen

cipchen (cip-chĭén) sn cipcheni/cipchene (cip-chĭé-ni) –
1: unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati;
2: fatsa di dinuntru a unui stranj;
3: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã); cipcheni, ceapchen, ceapraz, cipraz, gãitan, gãitani
{ro: cepchen; rever; găitan}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes; revers d’un habit; ganse}
{en: short coat with split sleeves; reverse; braid}
ex: shulivãri chindisiti cu-atsel cipchen (gãitan) di hrisafi

§ cipcheni/cip-chene (cip-chĭé-ni) sf cipchenj (cip-chĭénjĭ) – (unã cu cipchen)
ex: mãnicã cu cipcheni

§ ceapchen (cĭap-chĭén) sn ceapche-ni/ceapchene (cĭap-chĭé-ni) – unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati; cipchen, cipcheni
{ro: cepchen}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes}
{en: short coat with split sleeves}
ex: ceapchen cu ibrisimi

§ ceapraz (cĭa-prázŭ) sn ceaprazi/ceapraze (cĭa-prá-zi) –
1: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã);
2: ploaci di-asimi; gãitan, gãitani, cipchen, cipcheni, ceapchen
{ro: găitan; placă de argint}
{fr: ganse; plaque d’argent}
{en: braid; silver plate}
ex: cu ceaprazili ca soari

§ cipraz (ci-prázŭ) sn ciprãzi (ci-prắ-zi) – (unã cu ceapraz)
ex: multi ciprãzi suntu pi stranjili dit Turchii

§ ciprãzar (ci-prã-zárŭ) sm ciprãzari (ci-prã-zárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciprãzi
{ro: omul ce face sau vinde “ciprãzi”}
{fr: vendeur de “ciprãzi”}
{en: “ciprãzi” vendor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ciungu

ciungu (cĭún-gu) adg ciungã (cĭún-gã), ciundzi (cĭún-dzi), ciun-dzi/ciundze (cĭún-dzi) – (omlu) tsi nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); (fig: ciungu = pravdã tsi ari mash un cornu); ciulac, cuciub, shbut, sãcat/sicat (di-unã mãnã, ntreagã i unã parti), etc.
{ro: ciung (om), animal cu un singur corn}
{fr: manchot, estropié, (homme) qui n’a qu’une main, (animal) qui n’a qu’une corne}
{en: one-armed (man), one-horn (animal)}
ex: am nã caprã ciungã (cu-un cornu); frati-nju easti ciungu (cu-unã mãnã)

§ ciulac (cĭu-lácŭ) adg ciulacã (cĭu-lá-cã), ciulats (cĭu-látsĭ), ciulatsi/ciulatse (cĭu-lá-tsi) – (unã cu ciungu)
ex: vrei ciulac (ciungu) s-mi facã?; easti ciulac di un dzeadzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

sicatŭ

RO:infirm [amputat sau paralizat]
EN:infirm, disabled
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015