DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aloni/alone

aloni/alone (a-ló-ni) alonj (a-lónjĭ) – loc ischiu (ca unã padi, cãmpu); loclu ndreptu trã triirari (cu un stur tu mesi di cari suntu ligats caljlji tsi alagã deavãrliga shi calcã (bat) grãnili ca grãn, ordzu, sicarã, etc. tra s-easã gãrnutsãli dit schicurli-a lor); aryi, arghii, arii
{ro: arie}
{fr: aire}
{en: threshing area}

§ alunsescu (a-lun-sés-cu) vb IV alunsii (a-lun-síĭ), alunseam (a-lun-seámŭ), alunsitã (a-lun-sí-tã), alunsiri/alunsire (a-lun-sí-ri) – cu bãtearea tsi lã u fac tu-unã aloni, dispartu gãrnutsãli di grãn (ordzu, sicarã, etc.) di schicurli tsi li poartã; triyir, triir
{ro: treiera}
{fr: battre le blé; dépiquer}
{en: thresh cereal plants}

§ alunsit (a-lun-sítŭ) adg alunsitã (a-lun-sí-tã), alunsits (a-lun-sítsĭ), alunsiti/alunsite (a-lun-sí-ti) – (gãrnutsãli di grãn, ordzu, sicarã, etc.) tsi suntu scoasi dit schicurli tu cari s-aflã ncljisi; triyirat, triirat
{ro: treierat}
{fr: (blé) battu; dépiqué}
{en: threshed (cereal plants)}

§ alunsiri/alunsire (a-lun-sí-ri) sf alunsiri (a-lun-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alunsescu grãnili; triyirari, triirari
{ro: acţiunea de a treiera; treierare}
{fr: action de battre le blé; de dépiquer}
{en: action of threshing cereal plants}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ambari/ambare

ambari/ambare (am-bá-ri) sf ambãri (am-bắrĭ) – sfinduchi, udã i mãgãzii tu cari s-tsãni di-aradã yiptu ca, bunãoarã: gãrnu, sicarã, misur, etc.; hãmbari;
(expr: u fac gura ambari = fac un mari vrondu, cãvgã)
{ro: hambar}
{fr: grenier, magasin pour les céréales}
{en: granary, grain-loft}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); nã cãldari cãt nã ambari; umplui ambarea di grãn; vindui grãnili dit ambãri

§ hãmbari/hãmbare (hãm-bá-ri) sf hãmbãri (hãm-bắrĭ) – (unã cu ambari)
ex: va s-am hãmbarea mplinã; fatsi gura hãmbari
(expr: fatsi un mari vrondu, cãvgã)

§ ambãrusescu (am-bã-ru-sés-cu) vb IV ambãrusii (am-bã-ru-síĭ), ambãruseam (am-bã-ru-seámŭ), ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusiri/am-bãrusire (am-bã-ru-sí-ri) – bag grãni (misur, gãrnu, sicarã, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trãninti
{ro: pune în hambar}
{fr: engranger}
{en: store in the granary}
ex: ambãrãsii multi tseapi

§ ambãrusit (am-bã-ru-sítŭ) adg ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusits (am-bã-ru-sítsĭ), ambãrusiti/ambãrusite (am-bã-ru-sí-ti) – tsi easti bãgat tu ambari; tsi easti adunat
{ro: pus în hambar}
{fr: engrangé}
{en: stored in the granary}

§ ambãrusi-ri/ambãrusire (am-bã-ru-sí-ri) sf ambãrusiri (am-bã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã grãni tu ambari
{ro: acţiunea de a pune în hambar}
{fr: action d’engranger}
{en: action of storing in the granary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arup1

arup1 (a-rúpŭ) vb III shi II arupshu (a-rúp-shĭu), arupeam (a-ru-peámŭ), aruptã (a-rúp-tã), arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) shi aru-peari/arupeare (a-ru-peá-ri) – l-fac (l-frãngu un lucru tsi easti ntreg) tu doauã i ma multi cumãts; lu scad (l-fac ma njic) di cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig:
1: arupi = s-vearsã cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anãpãdeashti, etc.; expr:
2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u cãlescu, li ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.;
3: mi-arupi plãngul (arãslu) = nchisescu, acats s-plãngu (s-arãd);
4: mi-arup di plãndzeari (arãdeari, lucrari, curmari, etc.) = plãngu (arãd, lucredz, etc.) multu di multu;
5: nj-arupi urecljili = mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
6: arup loclu di minciunj = spun multi minciunj, minciunj mãri)
{ro: rupe, izbucni, sfâşia}
{fr: rompre, déchirer, réduire, briser}
{en: break, tear, reduce}
ex: lã s-arupsirã (si disicarã) stranjili; arupshu cartea; arupi unã cireashi; arupshu un cãlãrush di-auã; dupã tsi-arupsirã corghilj chealea; fãsh, fãsh lu-arupsirã (l-featsirã cumãts); lu-arupsirã (l-featsirã cumãts, l-mãcarã) luchilji; eara s-mi-arupã cãnjlji; si sãrglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arupã; un parã s-nu nj-arupets (s-nu-nj scãdets tinjia); mizi lj-arupsim (scãdzum tinjia) cãti dzatsi pãradz la ucã; vãzea apili di ts-arupea urecljili
(expr: di ti asurdza); yin niori, furtunã-arupi (fig: s-vearsã); arupsi (fig: anãpãdi, s-hiumusi) un arãu alãcit; nãsh minduea s-arupã (fig: s-facã iurusi, s-hiumuseascã) dzeana nsus; arupsim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nãsh; lo cartea shi sh-u-arupsi cu nãsã
(expr: fudzi cu nãsã); cãnjlji s-arupea di-alãtrari
(expr: alãtra multu di multu, s-dinjica di-alãtrari); tut vrea s-ti-arupã (s-ti curmã) njila; sh-u-arupsi
(expr: fudzi) Araplu di-aclotsi; fudz sh-arupits-u
(expr: cãlea-li, anganã-u cãtsaua) di-atsia; sh-arupsi azã gusha
(expr: li ciuli, sh-lo zverca)

§ aruptu1 (a-rúp-tu) adg aruptã (a-rúp-tã), aruptsã (a-rúp-tsã), arupti/arupte (a-rúp-ti) – tsi easti faptu (frãmtu) tu dauã i ma multi cumãts; ruptu;
(expr:
1: aruptu (ca bunãoarã, di foami, di-aveari, etc.) = multu (ca bunãoarã, agiun, avut, etc.);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aryi/arye

aryi/arye (ár-yi) sf aryi (ár-yi) – loc ischiu (ca unã padi, cãmpu); loclu ndreptu trã triirari (cu un stur tu mesi di cari suntu ligats caljlji tsi alagã deavãrliga shi calcã (bat) grãnili ca grãn, ordzu, sicarã, etc. tra s-easã gãrnutsãli dit schicurli-a lor); arghi, arii, aloni
{ro: arie}
{fr: aire}
{en: threshing area}

§ arghi/arghe (ár-ghi) sf arghi (ár-ghi) – (unã cu aryi)
ex: s-facã pitã cãt nã arghi

§ arii1/arie (á-ri-i) sf arii (á-riĭ) – (unã cu aryi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astrãchescu1

astrãchescu1 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – fac s-chearã (s-seacã) apa dit-unã baltã (lac, arãu, etc.); astãmãtsescu lãcrinjli dit oclji; (oaea) astãmãtseashti s-da lapti; astãmãtsescu apa tsi curã di la shoput; astrachi, astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu, sec, usuc; (fig:
1: astrãchescu = (i) beau tut, pãnã tu fundu; (ii) beau yin, arãchii, etc.; expr:
2: lj-astrãchescu unã = lj-dau unã pliscutã)
{ro: seca, opri (laptele de la oaie)}
{fr: (as)sécher, tarir, faire cesser (larmes, lait)}
{en: dry up (tears, milk), run dry}
ex: vai astrãcheascã apili; fãntãnjli ãlj astrãchirã (sicarã); fãntãna di unã etã astrãchi (sicã) dinãcali; arãulu avea astrãchitã (avea sicatã); un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi (li sicã) tuti apili; astrãchescu veara shoputli; oili astrãchirã (oili astãmãtsirã s-mata da lapti, sicã laptili-a oilor); lj-astrãchi (lji si curmã) laptili; astrãchea (fig: u bea pãnã tu fundu) scafa; lj-astrãchii
(expr: lj-ded, lj-plãscãnii) unã shupleacã

§ astrachi (as-tráchĭŭ) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), astrãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: lj-u-as-trachi (fig: bea yin, arãchii, etc.) ghini

§ astrãchit1 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchi-ti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (lac, baltã, arãu, etc.) cari armasi fãrã apã di itia cã-lj si ari gulitã i sicatã; cari ari astãmãtsitã s-da lapti (oaea); astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit, sicat, uscat
{ro: care a secat, care a oprit de a da lapte; sec}
{fr: (as)séché, qui a cessé (donner du lait, couler des larmes)}
{en: dried up, runned dry};
ex: tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit (sicat); earam astrãchit (fig: nsitat multu, mortu di seati)

§ astrãchiri1/astrãchire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astrãcheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu apa cheari dit unã baltã (lac, arãu, etc.); astãrchiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri, sicari, uscari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bob

bob (bóbŭ) sn boabi/boabe (bŭá-bi) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; gãrnuts, grãnuts, gãrits
{ro: boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bozã

bozã (bó-zã) sf bozi/boze (bó-zi) – unã biuturã (acrishoarã) dit chirolu veclju nturtsescu cari s-bea, ma multu veara, tra s-lu-avreadzã omlu (adratã di fãrinã di melj, misur i sicarã tu cari s-bagã unã mãeaua maxutarcã); buzã;
(expr:
1: u trag boza mari = hiu multu pirifan, fudul;
2: u-adar bozã = lj-u-aspargu huzmetea; lu fac un lucru glãreashti, anapuda; u-adar dalã (culeash, bozã); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini))
{ro: bragă}
{fr: bosan, vieille boisson rafraîchisante turque}
{en: old refreshing Turkish drink}
ex: beai bozã?; bium cãti-unã bozã; tradzi bozã mari
(expr: easti multu fudul); bozã lj-u-adrã
(expr: lji lu-asparsi lucrul); nj-u featsish bozã
(expr: nj-asparsish lucrul, huzmetea); lj-u-asparsi, lj-u featsi bozã

§ buzã2 (bu-zắ) sm buzadz (bu-zádzĭ) – (unã cu bozã)

§ buzagi (bu-za-gí) sm buzageadz (bu-za-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi bozã
{ro: bozagiu, bragagiu}
{fr: marchand de bosan}
{en: “boza” merchant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canim

canim (cá-nimŭ) adv – nai putsãn; can, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: macã ti purintsã, mãcã canim (barim, macar) njel

§ canai/canae (ca-ná-i shi ca-náĭ) adv, cong –
1: nai putsãn; can, canim, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: cu tuti cã, tsicari, tsicara, tsecarimetsi, metsi cã, tsicã, tsecã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; deşi, cu toate că}
{fr: au moins, du moins; quoi que, bien que}
{en: at least; even though}
ex: canai (barim) yinu-aoatsi; loai featã, canai (barim), ashi cum vream; s-ved canai (macar) unã singurã oarã; sã shtiu canai (macar) cã nu va mor aoa

§ canai-cã (cá-naĭ-cã) adv, cong – (unã cu canai)
ex: canai-cã (cu tuti cã, metsi cã) lj-umplui casa cu tuti ghinetsli

§ can1 (cánŭ) adv
1: nai putsãn; canim, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: dip tsiva, dip, ici
{ro: măcar, cel puţin; deloc}
{fr: au moins, du moins; point du tout}
{en: at least; not at all}
ex: can (macar, barim) di tini nu tsi-u njilã; can (dip, ici) nu ti minduea

§ incan (in-cánŭ) adv
1: nai putsãn; barem, barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã;
2: cu tuti cã; dicari, dicara; di itia cã; tr-atsea cã; cãtse, dirmi, cã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; pentrucă}
{fr: au moins; puisque, vu que}
{en: at least; in vue of, because}

§ calai-cã (cá-laĭ-cã) adv, cong – ghini cã, ma ghini, easti ghini cã, cu tuti cã, cala, calja, mabuli, etc.
{ro: bine că, mai bine, cu toate că, preferabil, mai degrabă, etc.}
{fr: mieux, de préférence, plutôt, puisque, quoi que, etc.}
{en: better, preferably, rather, although, etc.}
ex: calai-cã (easti ghini cã) picurarlu nu vinji; calai-cã (cu tuti cã, cã) easti cãldurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coasã

coasã (cŭá-sã) sf coasi/coase (cŭá-si) – hãlati di uraci (zigyits) cu unã lipidã tsi ari chipita shutsãtã niheamã sh-unã coadã lungã di lemnu, tra s-poatã s-u talji earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu; cosa, cãsari
{ro: coasă}
{fr: faux, faucillon}
{en: scythe}
ex: nu cu coasa s-talji earba, dzãsi muljarea, ma cu foartica, crãshtine!; grãnlu sh-earba, cu coasa s-talji, dzãsi bãrbatlu

§ cosã (có-sã) sf cosi/cose (có-si) – (unã cu coasã)
ex: talj earbã cu cosa

§ cãsari/cãsare (cã-sá-ri) sf cãsãri (cã-sắrĭ) – (unã cu coasã)

§ cusuescu (cu-su-ĭés-cu) vb IV cusuii (cu-su-íĭ), cusueam (cu-su-ĭámŭ), cusuitã (cu-su-í-tã), cusuiri/cusuire (cu-su-í-ri) – talj earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu cu coasa, ashi cum s-fãtsea tu vecljul chiro; cusescu
{ro: cosi}
{fr: faucher, couper les foins}
{en: mow}
ex: s-videarim, cum va s-pots s-u cusueshti (s-u talj earba cu coasa)?

§ cusuit (cu-su-ítŭ) adg cusuitã (cu-su-í-tã), cusuits (cu-su-ítsĭ), cusuiti/cusuite (cu-su-í-ti) – (earbã, agru) tsi eastã tãljat cu coasa; cusit
{ro: cosit}
{fr: fauché}
{en: mowed}

§ cusui-ri/cusuire (cu-su-í-ri) sf cusuiri (cu-su-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cusueashti earba, un agru, etc.; cusiri
{ro: acţiunea de a cosi; cosire}
{fr: action de faucher, de couper les foins}
{en: action of mowing}

§ cosagi (co-sa-gí) sm cosageadz (co-sa-gĭádzĭ) – omlu tsi cusueashti
{ro: cosaş}
{fr: faucheur}
{en: mower}

§ cusescu (cu-sés-cu) vb IV cusii (cu-síĭ), cuseam (cu-seámŭ), cusitã (cu-sí-tã), cusiri/cusire (cu-sí-ri) – (unã cu cusuescu)

§ cusit (cu-sítŭ) adg cusitã (cu-sí-tã), cusits (cu-sítsĭ), cusiti/cusite (cu-sí-ti) – (unã cu cusuit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipriunã2

dipriunã2 (di-pri-ú-nã) adv – zbor tsi-aspuni cã ma multsã oaminj i lucri s-aflã (s-au adunatã s-hibã) tu idyiul loc; tsi fac tsiva i s-aflã un ningã-alantu; tsi suntu unã (di unã soi); deadun, dadun, mpriunã, ãmpriunã, bara-bara:
(expr: li am dipriunã cu...= hiu tu vreari cu... sh-durnjim deadun tu-un ashtirnut)
{ro: împreună}
{fr: ensemble}
{en: together}
ex: nchisirã dipriunã (deadun); s-njardzim dipriunã (deadun); sicara u-avem dipriunã (deadun); muljarea li-avea dipriunã cu ficiorlu
(expr: durnja deadun, tu idyiul ashtirnut); dipriunã (dip unã, unã; unã soi) suntu aesti shimii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã