DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sibepi/sibepe

sibepi/sibepe (si-bé-pi) sf sibechi (si-béchĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-featsi i s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv, pretext}
{fr: cause, motif; prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: di nãsã sibepi (di itia-a ljei), azvimsirã; fãrmac s-featsi, cã di nãs sibepi fudzea ficiorlji; tsi fitsesh sibepi greacã; sibepi (itia) s-featsi nãs; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; vru sh-amirãlu s-veadã sibepea; lu ntribã sibepea shi ficiorlu spusi tut

§ simbeti/simbete (sim-bé-ti) sf simbets (sim-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: easti simbetea-a mãhãnãlui; cari s-featsi simbetea s-amãrtipseascã omlu?; tra si s-vatãmã cu vãrã simbeti; di trã simbetea (itia) a lor urutã; nvitsari shi tirbieti easti simbeti (mãhãnã)

§ sibeti/sibete (si-bé-ti) sf sibets (si-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: cu sibetea-aestã (di itia-aestã; tr-atsea) s-turnã la noi; nãs s-featsi sibeti (el fu itia) di-nj mãrtai feata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascãlnãturã2

ascãlnãturã2 (as-cãl-nã-tú-rã) sf ascãlnãturi (as-cãl-nã-túrĭ) – atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) ca un lucru si s-facã (si s-aibã faptã); afurnjii, acãtsãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: lj-aflai unã ascãlnãturã (unã sibepi, itii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cum1

cum1 (cúmŭ) adv – zbor tsi-aspuni: (i) tsi, tsi soi; (ii) catastasea, soea tu cari s-aflã (s-fatsi) un lucru; (iii) atumtsea cãndu s-fatsi un lucru; (iv) cãtse s-fatsi un lucru; (v) unãshunã (dupã) tsi s-fatsi un lucru; (vi) dealihea, sigura cã s-featsi un lucru; (vii) pãrearea di-arãu, ciudia cã dealihea s-featsi un lucru; etc., etc., etc.; tsi soi; cãtse; tsi; dupã; cãndu; etc.
{ro: cum; în ce fel}
{fr: comment; de quelle manière}
{en: how; in what way}
ex: va facã, cum (tsi) featsi sh-altã oarã; nu shtiu cum (tsi soi) s-tsã spun; cum (tsi soi) ti-arãsescu lilicili tsi-adush?; cum eara nviscut (catastasea tu cari s-afla, soea tu cari eara, stranjili cu cari eara nviscut), ashi s-dusi; cum (atumtsea cãndu) imna, si nchidicã di-unã cheatrã; cum (atumtsea cãndu) s-dutsea la el, lu-astãlje n cali; cum di (cãtse) nu-nj dzãsish?; cum di (cãtse) nu earai sh-tini aclo?; ma cum nu (sigura, i-dealihea cã), earam sh-mini!; cum (unãshunã tsi) si sculã, aclo trapsi; cum ãlj cãntã (dupã soea tsi-lj cãntã), ashitsi gioacã; cum (dealihea), ti dusish la el?

§ cum2 (cúmŭ) adv, cong, inter – zbor cari aspuni troplu (oara) n cari s-fatsi un lucru; tsi turlii (tsi soi); cãtse, s-poati ca?; cãt; cãt fatsi?; ca, cãndu, tu oara tsi; fãr di altã; nu s-poati!; etc.
{ro: cum, de ce, când, etc.}
{fr: coment?, pourquoi?, se peut-il que?; combien?, à quel prix?; comme, pendant que; dès que; à tout prix; pas moyen!, pas mèche!; etc.}
{en: how?, why?, is it possible that; how much?, what is the price?; as, since; etc.}
ex: tsi-adari, prefte? cum lj-u trets (tsi soi u trets bana)?; cum (troplu cu cari) s-featsirã aesti tuti, nu pot s-nj-u dau cu mintea; cum (tsi turlii) trets cu doilji cãnj?; cum di (cãtse) mira nu n-alasã s-njardzim tu loc-nã acasã?; cum (tsi featsit, cu tsi sibepi) di-ascãpat?; cumu-l (cãtu-l) dats grãnlu?; cum (dip tu oara tsi; cu troplu cu cari) vinjirã, acshi s-dusirã; cum (cãndu, tu oara tsi) s-dutsea, cum sh-imna; cum s-agiuca (tu oara tsi); cum (tu oara tsi) u vidzurã, cum (tu-atsea oarã) u-arãchirã; cum di cum (cu itsi trop); mutrea cum di cum (fãr di altã, cu itsi trop) s-lu vatãmã; nu ts-u fricã? am, cum! (am, ashi tsã treatsi prit minti? ashi pistipseshti?)

§ nicum (ni-cúmŭ) adv, cong – ni cum; nitsi cum; nu-ashi cum; nu s-poati; cu-ahãt ma putsãn; cu-ahãt ma multu, etc.
{ro: necum, nicidecum}
{fr: ni comme}
{en: not as}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

furnjii/furnjie

furnjii/furnjie (fur-njí-i) sf furnjii (fur-njíĭ) – atsea (itia) trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; afurnjii, acãtsãturã, ascãlnã-turã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: nj-arcarã furnjii = mi cãtigursirã, nj-aflarã stepsu)
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte, faute}
{en: reason, pretext}
ex: s-featsi furnjii (sibepi) ca s-moarã; lipseashti s-hibã vãrnã furnjii; cãftã vãrã furnjii (itii) tra si-l vatãmã; cãftã furnjia tra s-fugã shi fudzi; di furnjia (itia) a mãtreatsãljei; furnjii (itii) vream; furnjia a mortsãlor, haraua a yiilor; arucãndalui furnjia (vina) pri armãnj

§ afurnjii/afurnjie (a-fur-njí-i) sf afurnjii (a-fur-njíĭ) – (unã cu furnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

itii/itie

itii/itie (i-tí-i) sf itii (i-tíĭ) – sibepea tsi easti la-arãdãtsina-a fãtseariljei a unui lucru; atsea tsi fatsi ca un lucru si s-adarã; atsea tsi aspuni sibepea (dealihea i minciunoasã) di cum s-ari faptã un lucru; atsea tsi aspuni cãtse s-featsi un lucru; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: tuti au unã itii (sibepi, furnii); banã ma nsus di yinghits anj s-nu-ai, shi broaticlu s-tsã hibã itia; ditr-aistã itii sh-amirãlu multu jilit sh-eara; ahurhirã s-lji dzãcã, cã ti tsi itii (cãtse) va s-lji vatãmã; easti la pãlatea-a dratslor di muljari-sa itii; di itia-aestã, amãnã shi tuts ljundarlji sã ntribarã; nj-u-aveam altã s-nu hibã itia; s-lã spunã, tsi lã fu itia ta sã si nveascã tu stranji muljireshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

made

made (ma-dé) sm madedz (ma-dédzĭ) – furnjia trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; mãdei, furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: tr-ahãt made = tr-ahãt lucru, trã dip tsiva)
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: aestu vã easti tut mãdelu (tutã itia)?; tr-ahãt made
(expr: tr-ahãt lucru, trã dip tsiva) tsã mãts inima?

§ mãdei/mãdee (mã-dé-i) sf mãdei (mã-déĭ) – (unã cu made)
ex: trã tsi mãdei (itii) ludzlji ãlj vãtãmarã?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãhãnã1

mãhãnã1 (mã-hã-nã) sm mãhãnadz (mã-hã-nádzĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, sibepi, sibeti, simbeti, vinã
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: lj-arucã mãhãnã (vina, furnjia); arucã mãhãnãlu (furnjia) pri Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãmbari/tãmbare

tãmbari/tãmbare (tãm-bá-ri) sf tãmbãri (tãm-bắrĭ) – stranj lungu faptu di per di caprã tsi ari ca unã soi di cãciulã (zãrculã) tu partea di nsus tra s-lu-afireascã caplu di-arcoari i ploai;
(expr:
1: nj-aspindzur tãmbarea = mi curdusescu iuva trã ma multu chiro sh-nu nj-u-am tu minti s-fug curundu;
2: nj-mut tãmbarea = fug di-iuva iu am shidzutã ma multu chiro;
3: nj-u-ardu tãmbarea = xudipsescu tuts paradzlji tsi am;
4: dau tãmbarea di padi = (nj-aruc tãmbarea mpadi shi) mi ndreg di-alumtã;
5: trag tãmbarea azvarna = caftu sibepi s-mi ncaci, sãrgljescu bãrnul;
6: va-l fac mãnicã di tãmbari? = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi; nu-l saidisescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã, nu lu-ancunj;
7: tsi hãbari? mãnicã di tãmbari = apandisi tsi-aspuni cã nu-avem vãrã hãbari [aoa, mãnica di tãmbari ari noima di “tsiva”; aestã apandisi s-da cãndu un nu shtii tsi apandisi s-da, icã atumtsea cãndu un va s-ascapã di cariva fãrã s-lji da apandisi])
{ro: manta cu glugă făcut din păr de capră}
{fr: manteau de poil de chèvre à capuchon}
{en: cloak made of goat hair with a hood at the top}
ex: tufechea u purta sum tãmbari; Lambe, vãtãmatlu la munti, shi-l duc pri tãmbãri; sã nvileashti cu tãmbarea shi nu lj-easti arcoari; s-nj-alas tãmbarea udã; dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts; cara s-nicã tãmbarea, u deadi trã suflitlu a tatã-sui; u-aspindzurã tãmbarea
(expr: s-curdusi ghini, s-ashtirnu) shi nchisi s-facã muabeti; arcoarea sh-aspindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu va s-fugã); sh-aspindzurã tãmbarea (s-curdusi, dusi si sta) tu alti limeri; sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; urfanja nu sh-u-avea tu minti sã-sh mutã tãmbarea
(expr: s-fugã) din casã-lã; iu va spindzurãm tãmbarea (iu va-armãnem s-durnjim) astarã?; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); l-vidzui cum deadi tãmbarea di padi (cum si ndreapsi ti-alumtã)

§ tãmbãrushi/tãmbãrushe (tãm-bã-rú-shi) sf tãmbãrushi/tãm-bãrushe (tãm-bã-rú-shi) – tãmbari njicã
{ro: “tămbare” mică}
{fr: petite “tãmbare”}
{en: small “tãmbare”}
ex: di pasa tsap fats nã tãmbãrushi (tãmbari njicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã