DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bush

bush (búshĭŭ) sm bush (búshĭ) shi sn bushi/bushe (bú-shi) – palma ncljisã stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; bushtu, bushur, shub, suplu, shuplu;
(expr:
1: adunat bush = adunat stog (gljem) ca un bush;
2: bushi pri trup xen nu ti dor = nu ti mealã atseali tsi pati un xen; atseali tsi pati un altu nu ti dor ahãt cãt va ti durea ma s-li pãtsai tini insuts)
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing}
{en: fist; punch with the fist}
ex: tsi easti: un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul); sta adunatã bush
(expr: stog); lu-agudii cu bushlu; bati cu bushlu; ari bushlu njic; sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; unã cãstãnji cãt un bush; u featsi mãna bush; ca s-nu lu-apcam cu-un bush tu chept; bushlu di la injoarã nu ti lipseashti

§ bushtu (búsh-tu) sn bushti/bushte (búsh-ti) – (unã cu bush)
ex: ãnj deadirã cu bushtili (bushlji) tru pãltãri

§ bushur (bú-shĭurŭ) sm bushuri (bú-shĭurĭ) – (unã cu bush)
ex: u featsi mãna bushur (bush); lj-ded doi bushuri

§ bushat (bu-shĭátŭ) sn bushati/bushate (bu-shĭá-ti) – (unã cu bush)
ex: nj-deadi dauã bushati; ari bushatlu greu, cãndu da, ti seacã

§ bushescu (bu-shĭés-cu) vb IV bushii (bu-shíĭ), busham (bu-shĭámŭ), bushitã (bu-shí-tã), bushiri/bushire (bu-shí-ri) – agudescu cu bushlu; lj-dau un bush
{ro: lovi cu pumnul}
{fr: donner un coup de poing}
{en: punch with the fist}
ex: l-bushii ghini, mushat

§ bushit (bu-shítŭ) adg bushitã (bu-shí-tã), bushits (bu-shítsĭ), bushiti/bushite (bu-shí-ti) – tsi easti agudit cu bushlu
{ro: lovit cu pumnul}
{fr: frappé d’un coup de poing}
{en: punched with the fist}

§ bushi-ri/bushire (bu-shí-ri) sf bushiri (bu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit cu bushlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmilã

cãmilã (cã-mí-lã) sf cãmili/cãmile (cã-mí-li) – pravdã ma mari di cal, tsi bãneadzã tu locurli caldi (ca bunãoarã tu Misirii, Turchii, Africhia di Nordu, etc.), tsi ari unã i dauã cãmburi pri schinãrat shi easti ufilisitã trã purtari lucri, ma multu tu locurli pundii, multu uscati, fãrã apã sh-cu multã arinã; gãmilã, gamilã; (fig: cãmilã = bãrbat i muljari analtã, ca unã cãmilã)
{ro: cămilă}
{fr: chameau, chamelle}
{en: camel, she-camel}
ex: tritsea cãmilili ncãrcati cu grosh; cãmila u-adrã pãstrãmã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; ntribarã cãmila, “tsi u-ai gusha strãmbã?” sh-ea deadi apandisea, “am, tsi nj-am ãndreaptã, di gusha nj-easti strãmbã?”

§ gãmilã (gã-mí-lã) sf gãmili/gãmile (gã-mí-li) – (unã cu cãmilã)
ex: pit irnjii, oaminjlji imnã cu gãmili; eara shi nãs shi nãsã gãmili (fig: analtsã ca cãmila)

§ gamilã (gá-mi-lã) sf gamili/gamile (gá-mi-li) – (unã cu cãmilã)

§ cãmilar (cã-mi-lárŭ) sm cãmilari (cã-mi-lárĭ) – omlu tsi ari frundida-a cãmililor; omlu tsi ncalicã cãmila shi-lj dzãtsi tsi s-facã shi iu si s-ducã; gãmilar
{ro: cămilar}
{fr: chamelier}
{en: cameleer}
ex: tsi s-featsi cãmila? cãmilarlji nu shi shtea

§ gãmilar (gã-mi-lárŭ) sm gãmilari (gã-mi-lárĭ) – (unã cu cãmilar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caprã

caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu

§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}

§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cocoshurã

cocoshurã (co-co-shĭú-rã) sf cocoshuri/cocoshure (co-co-shĭú-ri) – umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa i truplu-a unui lucru; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, shushcã, uimã
{ro: umflătură}
{fr: enflure}
{en: swelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cornu2

cornu2 (cór-nu) sn coarni/coarne (cŭár-ni) – luguria (multi ori lungã shi shutsãtã) tsi creashti pri caplu-a unor prãvdzã ca birbec, tsap, caprã, bou, tserbu, etc. cu cari pot si s-apãrã tu-alumti; (fig:
1: cornu = cap, minti, minduiri; expr:
2: atsel cu-un cornu = drac, dyeavul, demun, sãtãnã, shaitan, zarzavuli, etc.;
3: u bag (nj-intrã) tu cornu = u-aduchescu, u bag tu minti sh-nu va u-agãrshescu;
4: nu-l bag tu cornu = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi; nu-l dau di mãnear;
5: lj-bag coarni (a unui lucru) = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coadi, l-fac di per funi, etc.;
7: nj-cadi n cornu = ãnj treatsi prit minti;
8: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
9: tsi, va scots (va s-ai, va s-acats) cornu (coarni)? = tsi, vrei (va scots cornu tra) s-ti-aledz di-alantsã?; va pats tsiva?)
{ro: corn (la cap de animal)}
{fr: corne}
{en: horn}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); zurlul nu-ari coarni si-l cunoshti; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; tavrul amparã cu coarnili; di coarni di tserbu s-adarã mãneari; s-aflã un cornu di prici nividzutã; va scots cornu?
(expr: va ti fats s-hii altã soi ca di-alantã dunjai?); cara s-mãcai, eara sã scots cornu?
(expr: va pãtsai tsiva?); cãtse s-li mãc tuti singur, tsi, va sã scot cornu?
(expr: nu va hiu ca-alantsã?; va pat tsiva?); canda ari cornu
(expr: canda ari tsiva cu cari s-aleadzi di-alantsã); lj-cadi n cornu
(expr: lj-treatsi prit minti); nu ascultã, ici nu mi bagã tu cornu
(expr: nu-nj da di mãnear); ea tu cornu (fig: cap) ãl bãgã grailu; li bãgã tu cornu (fig: cap) tuti; li bãgã ghini tu cornu (fig: tu minti); minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu
(expr: s-tsãni tu minti) altãoarã; iu lj-intrã a lui tu cornu (fig: cap, minti) atseali zboarã?; cari li bãgã tu cornu
(expr: cari lã deadi vãrã simasii, cari li-avdzã) pãlãvrili a lui; giurãmintili a tali mini nu li bag tu cornu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giumcã

giumcã (gĭúm-cã) sf giumtsi/giumtse (gĭúm-tsi) –
1: umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa-a unui lucru; umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã;
2: umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchinlu) di-adutsi moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, shumbã, giumbã, jumbã, shutã, shushcã, cocoshurã, uimã, hãrchin
{ro: umflătură; tumoari}
{fr: enflure; excroissance; tumeur}
{en: swel-ling; excrescence, growth; tumour}
ex: caplu lji si featsi tut giumtsi (umflãturi)

§ giumbã (gĭúm-bã) sf giumbi/giumbe (gĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
ex: lji si featsi giumbã (umflãtura) sum ureaclji; nu lj-asparsi nicã giumba

§ ciumbã (cĭúm-bã) sf ciumbi/ciumbe (cĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ shumbã (shĭúm-bã) sf shumbi/shumbe (shĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ jumbã (jĭúm-bã) sf jumbi/jumbe (jĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ uimã (úĭ-mã) sf uimi/uime (úĭ-mi) – umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã di-adutsi multi ori moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumcã, giumbã, jumbã, shumbã, cocoshurã
{ro: umflătură; tumoari, abces}
{fr: enflure; excroissance; tumeur, abcès}
{en: swelling; excrescence, growth; tumour, abscess}
ex: nj-ari ishitã unã uimã (umflãturã) sumsoarã

§ ciumã3 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – umflãturã di pi fatsa-a unui lucru; gãrnuts tsi easi pi truplu i fatsa-a omlui; umflãturã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã, shushcã, uimã
{ro: coş (pe faţă), umflătură}
{fr: bouton, enflure}
{en: pimple, swelling (of cheek, limbs, etc.)}
ex: cu unã ciumã pisti cap

§ shushcã2 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã; umflãturã tsi s-aflã tu truplu-a omlui shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchin); umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn