DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ambolj

ambolj (am-bóljĭŭ) sn amboljuri (am-bó-ljĭurĭ) – alumachi njicã loatã di la un prot pom (trandafil, plantã, etc.) sh-bãgatã tu-alumachea-a unui altu (andoilu) pom (trandafil, plantã, etc.) di idyea soi, icã di altã soi (trup di trandafil, di plantã, etc.) cu cari va s-facã unã, iu andoilu pom, trandafilu, etc. va u creascã sh-va u hrãneascã alumachea (amboljlu) di la protlu pom shi iu yimishili i lilicili tsi va li facã aestã alumachi di la protlu pom va hibã idyea soi, icã altã soi, ama cama aleapti, ma sãnãtoasi, ma mushati, icã di soi amisticatã cu-atseali fapti di andoilu pom, trandafil, etc.; ashlamai, shurtiri
{ro: altoi}
{fr: greffe, ente}
{en: graft, grafted shoot}
ex: meari di ambolj

§ ambuljisescu (am-bu-lji-sés-cu) vb IV ambuljisii (am-bu-lji-síĭ), ambuljiseam (am-bu-lji-seámŭ), ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) – ljau unã-alumachi di la un pom (un ambolj) sh-u bag tu-alumachea-a unui altu pom; lj-fac ashlamai a unui pom (trandafil, plantã, etc.); shurtescu
{ro: altoi}
{fr: greffer, enter}
{en: graft}
ex: ambuljisii (feci ashlamai) un pom

§ ambuljisit (am-bu-lji-sítŭ) adg ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisits (am-bu-lji-sítsĭ), ambuljisiti/ambuljisite (am-bu-lji-sí-ti) – (pom, plantã) tsi-lj s-ari tãljatã unã alumachi (truplu) tra sã-lj si bagã unã-alumachi di la un altu pom (plantã) ma bun; shurtit
{ro: altoit}
{fr: greffé, enté}
{en: grafted}

§ ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) sf ambuljisiri (am-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pom easti ambuljisit; shurtiri
{ro: acţiunea de a altoi; altoire}
{fr: action de greffer, d’enter}
{en: action of grafting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gortsu1

gortsu1 (gór-tsu) sm gortsã (gór-tsã) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, caicushcu;
(expr: la gortsul alãvdat (avdzãt), nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: la gortsul avdzãt, s-nu ti duts cu saclu mari; gortsãlj tsi avem noi suntu tuts shurtits

§ gortsu2 (gór-tsu) sn gortsã (gór-tsã) – yimisha faptã di pomlu gortsu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gurnitsã, per (yimisha), pearã, plisadã, caicushcã, curcushi; (fig:
1: gortsã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã; expr:
2: (isãchili suntu) gortsã misurati = isãchili suntu curati, ndreapti;
3: gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã)
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: deadi di-un gortsu (pomlu gortsu) uscat tsi nu fãtsea gortsã (yimishili gortsã, peari, curcushi); tru gãrdina-a noastrã avem tuti turliili di gortsã (ponjlji icã yimishili gortsã); gortsãli atseali bunili li mãcã portsilj; gortsul coada nãpoi u ari

§ gurnits1 (gur-nítsŭ) sm gurnits (gur-nítsĭ) – (unã cu gortsu1)

§ gurnits2 (gur-nítsŭ) sn gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu gortsu2)
ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi

§ agrugortsu1 (a-ghru-gór-tsu) sm agrugortsã (a-ghru-gór-tsã) (scriat shi agru-gortsu1) – (pomlu) gortsu tsi creashti agru tu pãduri, cu boi di mesi, cu lumãchi subtsãri sh-mintiti, frãndzã njits sh-piroasi, cu fructi ca gortsã njits sh-acri; gurits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

per2

per2 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãh-ceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe, shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gortsu (pom), gurnits, dushcu, curcush, caicushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: pri sum meri, pri sum peri (gortsã); perlji (gortsãlj) dit grãdina-a noastrã suntu nishurtits

§ per3 (pérŭ) sn peari (peá-ri) – yimisha faptã di pomlu per (gortsu), tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; pearã, gortsu, gurnitsã, plisadã, caicushcã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: mãcai peari (gortsã) multi; coada, perlu (peara, gortsul (yimisha) u-ari dinãpoi

§ pearã (peá-rã) sf peari/peare (peá-ri) – (unã cu per3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pom1

pom1 (pómŭ) sm ponj (pónjĭ) – arburi tsi fatsi yimishi (fructi) buni trã mãcari;
(expr:
1: cati pom cu-aumbra-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pulj, sh-bãtearea-lj;
2: pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã)
{ro: pom}
{fr: arbre fruitier}
{en: fruit tree}
ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi frãndzãli deadirã, nvirdzãrã shi s-vishtidzãrã; Aprirlu lji ncãrcã ponjlji cu lãludz, di nu ti sãturai s-li mutreshti; s-alinarã pri un pom, cama-analtul tsi eara; sum pom eara un preftu cu gumarlu ncãrcat di lituryii; discãrcarã sum un pom s-aprãndzã; s-ashtirnu si-lj tragã un oclju di somnu tu-aumbrata-a pomlui; cãipi s-fatsi merlu di pri pom; eara un pom analtu shi pri pom un cuibar di vulturi; unã nãpãrticã lai s-angãrlima pri pom; s-alinã anarga-peanarga sti pom; aestu mer eara pri pomlu dit mesea-a grãdinãljei; deavãrliga di pom eara loclu gol; s-trapsi la-arãdãtsina-a unui pom shi s-angãrlimã pri pomlu atsel; casa-a lui, grãdina-a lui, ponjlji a lui; s-nu-aruchi nitsi unã frãndzã di pri ponj; am multsã ponj tu grãdinã; talji pom sh-fã om; primuveara va s-shurteascã tuts ponjlji nishurtits dit grãdinã; cati pom sh-aumbra-lj

§ pom2 (pómŭ) sn poami/poame (pŭá-mi) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; poamã, yimishi, fructu, frutã, frut, curnutseauã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami; pots s-ti yilceshti shi s-aruchi cãti poami vrei; deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; cu poamili aesti bãna el; poamili (fructili, yimishili) s-coapsirã; cu poami bãneadzã; avem poami tu grãdinã

§ poamã (pŭá-mã) sf poami/poame (pŭá-mi) – (unã cu pom2)

§ pumet (pu-métŭ) sn pumeturi (pu-mé-turĭ) – grãdinã cu multsã ponj; grãdinã mash di ponj; multimi di ponj; multimi di poami (fruti, yimishi)
{ro: livadă de pomi}
{fr: verger}
{en: orchard}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shurtescu

shurtescu (shĭur-tés-cu) vb IV shurtii (shĭur-tíĭ), shurteam (shĭur-teámŭ), shurtitã (shĭur-tí-tã), shurtiri/shurtire (shĭur-tí-ri) – talj un mãdular multu prunjar a omlui (mãnã, cicior, etc. tsi-acãtsã multu pronj) tra s-lj-ascap bana; talj alumãchili-a unui pom i truplu-a unei plantã; ambuljisescu un pom (trandafil, etc.); fac ashlamai un pom; ambuljisescu
{ro: altoi, tăia, reteza}
{fr: greffer, enter, trancher, couper}
{en: graft, amputate}

§ shurtit (shĭur-títŭ) adg shurtitã (shĭur-tí-tã), shurtits (shĭur-títsĭ), shurtiti/shurtite (shĭur-tí-ti) – (omlu) tsi-lj s-ari tãljatã un mãdular; (pomlu, trandafilu, etc.) tsi easti faptu ashlamai; ambuljisit
{ro: altoit, tăiat, retezat}
{fr: greffé, enté, tranché, coupé}
{en: grafted, amputated}

§ shurtiri/shurtire (shĭur-tí-ri) sf shurtiri (shĭur-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shurteashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi un pom ashlamai
{ro: acţiunea de a altoi, de a tăia, de a reteza; altoire, tăiere, retezare}
{fr: action de greffer, d’enter, de trancher, de couper}
{en: action of grafting, of amputating}

§ nshurtescu (nshĭur-tés-cu) (mi) vb IV nshurtii (nshĭur-tíĭ), nshurteam (nshĭur-teámŭ), nshurtitã (nshĭur-tí-tã), nshurtiri/nshurtire (nshĭur-tí-ri) – (unã cu shurtescu)
ex: lu nshurti (tãlje, shcurtã) dit mesi; nu easti vahtea si nshurtim (s-lj-ambuljisim) ponjlji

§ nshurtit (nshĭur-títŭ) adg nshurtitã (nshĭur-tí-tã), nshurtits (nshĭur-títsĭ), nshurtiti/nshurtite (nshĭur-tí-ti) – (unã cu shurtit)

§ nshurtiri/nshurtire (nshĭur-tí-ri) sf nshurtiri (nshĭur-tírĭ) – (unã cu shurtiri)

§ nishurtit (ni-shĭur-títŭ) adg nishurtitã (ni-shĭur-tí-tã), nishurtits (ni-shĭur-títsĭ), nishurtiti/nishurtite (ni-shĭur-tí-ti) – tsi nu easti shurtit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn