DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shoaric

shoaric (shĭŭá-ricŭ) sm, sf shuricoanji1/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji), shoarits (shĭŭá-ritsĭ), shuricoanji/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji) – prici njicã tsi bãneadzã pristi tut (tu cãmpu, pãduri, pampori, casa-a omlui, etc.), cu chealea tsi ari unã hromã sivã, cu zurnãlu sumigos sh-cu mustãts lundzã;
(expr:
1: cãdzu shoariclu tu oalã = cãdzu muljarea greauã;
2: lã cadi shoariclu shi sh-frãndzi nãrli n cãpisteari; lj-mãcarã shoaritslji fãrina = suntu multu oarfãnj, ftohi; [zborlu yini di-aclo cã, ma s-cadã shoariclu tu cãpisteari, nu va da di fãrinã sh-va sh-frãngã narea];
3: cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã = cãndu domnul fudzi dit un loc, oaminjlj-a lui, nu-l mata fac lucrul cum lipseashti;
4: sh-deadi foc a moarãljei s-ascapã di shoarits; sh-moara vai ardã, ma shi shoaritsli, draclu va-lj lja = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi unã znjii mari, tra s-amintã (s-ascapã di) un lucru di njicã simasii)
{ro: şoarece}
{fr: souris}
{en: mouse}
ex: un aush di Bucuva, poartã palji Tutuva (angucitoari: shoariclu); lj-easi nãinti un shoaric; cãtusha acãtsã un shoaric; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; shoariclu ari gurã pãngãnã; cãndu es shoaritslji tu-unã casã, va s-njargã tersu; cari lja njari! shoaric cãdzu nãuntru, domnul nu u mãcã!; un shoaric nã mãcã fãrina, sh-lj-avinãm tuts shoaritslji

§ shuricush (shĭu-ri-cúshĭŭ) sm shuricush (shĭu-ri-cúshĭ) – shoaric njic; shurichits
{ro: şoricel}
{fr: petit souris}
{en: little mouse}

§ shurichits (shĭu-ri-chítsŭ) sm shurichits (shĭu-ri-chítsĭ) – (unã cu shuricush)

§ shuricami/shuricame (shĭu-ti-cá-mi) sf shuricãnj (shĭu-ri-cãnjĭ) – multimi di shoarits; tutã dãmãra di shoarits
{ro: mulţime de şoareci}
{fr: nombre de souris}
{en: multitude of mice}
ex: multã shuricami avets tu casa aestã

§ shuricoanji2/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji) sf shuricoa-nji/shuricoanje (shĭu-ri-cŭá-nji) – fãrmac (cu axif) tsi s-bagã n casã tra s-lji vatãmã shoaritslji cãndu va-l mãcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn