DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shoput

shoput (shĭó-put) sn shoputi/shopute (shĭó-pu-ti) – unã sulinã (ncljisã di tuti pãrtsãli i dishcljisã pisuprã ca unã cãrutã) prit cari curã apa tsi easi dit un izvur; loclu iu yini apã (di beari) prit unã sulinã; shuputir, shulinar, shulinari, shurcã
{ro: şipot}
{fr: tuyau par lequel coule l’eau d’une source; fontaine}
{en: pipe through which the spring water runs; spring}
ex: un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: shoputlu); tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: shoputlu); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: shoputlu); un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); adunats-vã, soatsãle, shi s-nã ‘tsem la shopute; agiumsirã la un shoput, ningã-aumbra di un giugastru; un shoput tu mesi tsi cura mash apã di-amalamã; va s-dusi la shoputlu din dzeanã, mindui dzãna, tra s-lja apã; feata-a moashiljei dzua-alantã s-turna di la shoput; adãpa calu la shoput shi totãna ãlj grea a featãljei; cãndu nãsh agiungu la shoput; cupanja a shoputlui putridzã; fudzi tu munti sh-aclo, ningã un shoput, s-virsã sh-ayisi; shoputlu nu-adutsi apã; adusi apã-aratsi di la shoput

§ shuputic (shĭu-pu-tícŭ) sn shuputitsi/shuputitse (shĭu-pu-tí-tsi) – shoput njic
{ro: şipot mic}
{fr: petit “shoput”}
{en: small “shoput”}

§ shuputir (shĭu-pu-tírŭ) sf shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) – (unã cu shoput)
ex: cãndu mi duc la shuputir (shoput, izvur, fãntãnã); Tãrnuva-s trei shuputiri (shoputi)

§ shulinar (shĭu-li-nárŭ) sn shulinãri (shĭu-li-nắrĭ) – cãrutã icã sulinã njicã (chelindru njic, suptsãri shi gol nãuntru) prit cari curã apa di la shoput i izvur (di-aradã tu cuvata cu apã); shulinari, shurcã, sulinã, shoput, shuputir
{ro: jgheag, ţeavă de şipot}
{fr: petit tube, petit conduit}
{en: small water pipe or groove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); curã apa dit patru shulinãri (sulini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn