DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãitapi/mãitape

mãitapi/mãitape (mãĭ-tá-pi) sf mãitãchi (mãĭ-tắchĭ) – zbor tsi-l dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtigurseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur
{ro: batjocură, ironie}
{fr: raillerie, ironie, moquerie}
{en: banter, irony, mockery}

§ mãitãpci (mãĭ-tãp-cí) sm, sf, adg mãitãpcioanji/mãitãpcioanje (mãĭ-tãp-cíŭá-nji), mãitãpceadz (mãĭ-tãp-cĭádzĭ), mãitãpcioa-nji/mãitãpcioanje (mãĭ-tãp-cíŭá-nji) – (atsel) tsi sh-arãdi (pizueashti) di cariva; pizuearic, pizuitor, mpizuitor, shupãrãtor, shupãronj
{ro: batjocoritor}
{fr: qui bafou, railleur, moqueur}
{en: scoffing, mocking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pezã

pezã (pé-zã) sf pezi (pézĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pez, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji;
(expr: nj-bag pezã; lu ljau pezã = nj-arãd di el)
{ro: batjocură, ironie}
{fr: dérision, ironie, moquerie, dédain, mépris}
{en: banter, irony, mockery, disdain, scorn}
ex: totãna ãlj grea a featãljei ti pezã (ti-arãdeari, tra si sh-arãdã di ea); dzãsi nãsã pi pezã; easti ti pezã (ti-arãdeari, ti-arshini, ti-arizilji); cu zbor di pezã (di-arãdeari, di mãitapi, di cãtãfronji); canda ts-arãdz, ãts badz pezã
(expr: ts-arãdz) cu mini?; nu putu si-sh tsãnã arãslu shi-lj dzãsi trã shuper, trã pezã (arãdeari, shicai)

§ pez (pézŭ) sn pezuri (pé-zurĭ) – (unã cu pezã)
ex: nji zbura pi pez (zbura ta si sh-arãdã); lu lja pi pez (rizili); pez (palju-shicai), lai pez (palju-shicai)

§ mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mpizuii (mpi-zu-íĭ), mpizueam (mpi-zu-ĭámŭ), mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; pizuescu, nj-arãd, rizilescu, rizilipsescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nji mpizuescu di tini; sh-u-avu cã sh-arãdi shi shi mpizueashti cucotlu cu nãsã

§ mpizuit (mpi-zu-ítŭ) adg mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuits (mpi-zu-ítsĭ), mpizuiti/mpizuite (mpi-zu-í-ti) – (atsel) di cari sh-ari arãsã cariva; rizilit, rizilipsit, pizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: batjocorit}
{fr: bafoué, moqué, honni}
{en: mocked, laughed at, made fun of, teased}

§ mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) sf mpizuiri (mpi-zu-írĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shupãr1

shupãr1 (shĭú-pãrŭ) sn shupãri/shupãre (shĭú-pã-ri) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); shupur, shupir, rizili, arizili, arizilji, mãitapi, pezã, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri
{ro: batjocură}
{fr: moquerie, raillerie}
{en: mockery, scoffing}
ex: aesti trã shupãr (tr-arãdeari, trã arizilji) sh-trã pezã li dzãtsea

§ shupãr2 (shĭú-pãrŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicadz) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; nj-arãd, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz, pizuescu, mpizuescu, rizilescu, rizilipsescu
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: se moquer, railler}
{en: moke, jeer, make fun of}
ex: el nu vru s-njargã, cã-l shupãrã (cã sh-arã) ficiorlji shi-lj dzãc, cã tatã-su eara piscar; tuts acãtsarã sã-sh arãdã shi s-lu shupãrã shi s-lji cãntã sum nari cama laea; ficiorlji, ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã, shi-l shupãra; acãtsarã s-lu shupãrã (sh-arãdã di el); totna sh-shupãreadzã di el

§ shupãredz (shĭu-pã-rédzŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupãrat (shĭu-pã-rátŭ) adg shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrats (shĭu-pã-rátsĭ), shupãrati/shupãrate (shĭu-pã-rá-ti) – di cari sh-arãdi (sh-pizueashti) cariva; shupirat, shupurat, pizuit, mpizuit, rizilit, rizilipsit
{ro: batjocorit}
{fr: moqué, raillé}
{en: moked, jeered, made fun}

§ shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) sf shupãrãri (shĭu-pã-rắrĭ) – shupirari, shupurari, pizuiri, pizuiri, mpizuiri, riziliri, rizilipsiri
{ro: acţiunea de a batjocori; batjo-corire}
{fr: action de se moquer (railler)}
{en: action of jeering (making fun)}

§ shupãrãtor (shĭu-pã-rã-tórŭ) adg shupãrãtoa-ri/shupãrãtoare (shĭu-pã-rã-tŭá-ri), shupãrãtori (shĭu-pã-rã-tórĭ), shupãrãtoari/shupãrãtoare (shĭu-pã-rã-tŭá-ri) – tsi sh-arãdi (sh-pizueashti) di cariva, shupãronj, mãitãpci, mpizuitor, pizuitor, pizuearic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn