|
|
shumâ
RO:frunză uscată … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45527>2014-05-14 22:31:12.105584 »
ashishi2/ashishe
ashishi2/ashishe (a-shí-shi) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãr-nutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu ma multi lucri di deavãrliga; bãlãtãnj, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: grenailles}
{en: pellets}
ex: umplui tufechea cu ashishi (bãlãtãnj) mãri
bãlãtãnj
bãlãtãnj (bã-lã-tắnjĭ) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, plãdcãneashti, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu nu un ma multi lucri di deavãrliga; ashishi, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: petits plombs de chasse, grenailles}
{en: pellets}
ex: va sã shtibã ursa di bãlãtãnj (ashishi)?
ciuciumag
ciuciumag (cĭu-cĭu-mágŭ) sm ciuciumadz (cĭu-cĭu-mádzĭ) shi sn ciuciumadzi/ciuciumadze (cĭu-cĭu-má-dzi) – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãs-pãndescu sh-agudescu nu un, ma multi lucri di deavãrliga; njicã cumatã di stupã aminatã dit unã pãshpacã (pliscã); shushumadzi, ashishi, bãlãtãnj
{ro: alice; alice de câlţi}
{fr: grenaille; espèce de balle en bourre}
{en: pellet; ball made of cotton or wool flock used in a pop gun}
§ shushumag (shĭu-shĭu-mágŭ) sn shushu-madzi/shushumadze (shĭu-shĭu-má-dzi) – (unã cu ciuciumag)
curshumari/curshumare
curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) sf – vedz tu curshum
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: curshumcurshumat
curshumat (cur-shĭu-mátŭ) adg – vedz tu curshum
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: curshumcurshum
curshum (cur-shĭúmŭ) sn curshumuri (cur-shĭú-murĭ) – unã cumatã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: fug ca curshumlu = fug multu agonja, ashi cum fudzi curshumlu tsi easti-aminat dit unã tufechi)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: ca curshumlu agiumsi
(expr: agiumsi dip agonja); truoarã, ca curshumlu
(expr: dip agonja, unãshunã), agiumsi tu sinurlu dinischiutescu; curshumlu deadi di lamnji sh-cãdzu mpadi; unã sutã di curshumuri
§ curshumi/curshume (cur-shĭú-mi) sf curshunj (cur-shĭúnjĭ) – (unã cu curshum)
ex: cu curshumea s-trãdzeai pri nãs; cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj cura; s-aurnji ca curshumea s-lu dinjicã; easti greu ca curshumea (mulidea dit cari easti faptã curshumea)
§ curshumedz (cur-shĭu-médzŭ) (mi) vb I curshumai (cur-shĭu-máĭ), curshumam (cur-shĭu-mámŭ), curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) – agudescu (pliguescu, vatãm) cu curshumea dit tufechi (cu-unã i ma multi curshunj); tufichisescu, tuficsescu
{ro: împuşca (răni sau omorî) pe cineva sau ceva cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot someone (wound or kill) with a rifle}
§ curshumat (cur-shĭu-mátŭ) adg curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumats (cur-shĭu-mátsĭ), curshumati/curshumate (cur-shĭu-má-ti) – agudit (pliguit i vãtãmat) di-unã curshumi; tufichisit, tuficsit
{ro: împuşcat (rănit sau omorât) cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusillé (blessé ou tué) par des balles de fusil}
{en: shot (wounded or killed) with a rifle}
ex: astimta sh-curshumata
§ curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) sf curshumãri (cur-shĭu-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit di-unã curshumi; tufichisiri, tuficsiri
lazinã
lazinã (lá-zi-nã) sf lazini/lazine (lá-zi-ni) – pãshuni la poalili di muntsã; loc iu s-duc oili s-pascã primuveara; cunachi di ndauã dzãli tsi u fac armãnjlji cãndu nchisescu cu oili trã muntsã primuveara
{ro: câmp de păşunat la poale de munţi; loc de păşunat primăvara}
{fr: plaine aux pieds des montagnes; endroit pour le pâturage printanier; halte de plusieurs jours que les aroumains transhumants font aux pieds des montagnes pendant le printemps}
{en: plain at the foot of the mountain; place where Aromanians stop for a few days on their way with their sheep to the mountains}
§ ladzinã (lá-dzi-nã) sf ladzini/ladzine (lá-dzi-ni) – (unã cu lazinã)
§ laznã (láz-nã) sf lazni/lazne (láz-ni) – (unã cu lazinã)
mushimã
mushimã (mu-shi-mắ) sm mushimadz (mu-shi-mádzĭ) – pãndzã faptã (cu tsearã i altu tsiva) tra s-nu treacã apa prit nãsã, ufilisitã la nvilirea-a lucrilor contra-a ploailjei; itsi lucru faptu dit aestã pãndzã; paltu prit cari nu treatsi apa di ploai
{ro: muşama, (pardesiu) impermeabil}
{fr: toile ciré, manteau imperméable}
{en: oil cloth, raincoat}
§ mushimai/mushimae (mu-shi-má-i) sf mushimãi (mu-shi-mắĭ) – (unã cu mushimã)
ex: cu mushimai apreasã scoatim tseara dit urecljili-a natslor
§ mushumã (mu-shĭu-mắ) sm mushumadz (mu-shĭu-mádzĭ) – (unã cu mushimã)
mushumã
mushumã (mu-shĭu-mắ) sm – vedz tu mushimã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mushimãsãrcãcean
sãrcãcean (sãr-cã-cĭánŭ) sm, sf sãrcãceanã (sãr-cã-cĭá-nã), sãrcãceanj (sãr-cã-cĭánjĭ), sãrcãceani/sãrcãceane (sãr-cã-cĭá-ni) – un tsi zburashti grãtseashti ma dutsi unã banã dip ca-atsea a armãnjlor (veara la munti, earna tu cãmpu, adets, portu); sãrãcãcean, cãrãcãcean
{ro: sărăcăcean}
{fr: individus qui parle le grec mais qui mène presque la même vie seminomade que les Aroumains transhumants}
{en: greek speaking individual, living a nomadic life in the mountains very similar to that of the Aromanians nomads}
ex: va mi-arughedz la sãrcãceanj
§ sãrãcãcean (sã-rã-cã-cĭánŭ) sm, sf sãrãcãceanã (sã-rã-cã-cĭá-nã), sãrãcãceanj (sã-rã-cã-cĭánjĭ), sãrãcãceani/sãrãcãceane (sã-rã-cã-cĭá-ni) – (unã cu sãrcãcean)
§ cãrãcãcean (cã-rã-cã-cĭánŭ) sm, sf cãrãcãceanã (cã-rã-cã-cĭá-nã), cãrãcãceanj (cã-rã-cã-cĭánjĭ), cãrãcãceani/cãrãcãceane (cã-rã-cã-cĭá-ni) – (unã cu sãrcãcean)