DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

shulari/shulare

shulari/shulare (shĭu-lá-ri) sf shulãri (shĭu-lắrĭ) – cusãturã lishoarã sh-cu hirlu tricut arar, faptã trã putsãn chiro (pãnã cãndu va si s-facã cusãtura-atsea buna dit soni)
{ro: şular, însăilătură}
{fr: couture raréfiée (provisoire)}
{en: stitching, basting, tacking; basting thread}
ex: lj-ded nã shulari (u-acãtsai cu aclu arar, trã tora di oarã)

§ nshulãrescu (nshĭu-lã-rés-cu) vb IV nshulãrii (nshĭu-lã-ríĭ), nshulãream (nshĭu-lã-reámŭ), nshulãritã (nshĭu-lã-rí-tã), nshulãriri/nshulãrire (nshĭu-lã-rí-ri) – cos cu-un hir (di-aradã albu), cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsãnã putsãn chiro), tu locurli iu pistipsescu cã va-l cos ma nãpoi stranjlu cum lipseashti, trã totna; cãtsescu
{ro: însăila, coase rar}
{fr: faufiler (faire un point à) un vêtement}
{en: stitch}
ex: li nshulãri ma nu li cusu ninga

§ nshulãrit (nshĭu-lã-rítŭ) adg nshulãritã (nshĭu-lã-rí-tã), nshulãrits (nshĭu-lã-rítsĭ), nshulãriti/nshulãrite (nshĭu-lã-rí-ti) – (stranj) tsi easti cusut cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac, ninti ca stranjlu s-hibã cusut, cum lipseashti, trã totna; cãtsit
{ro: însăilat, cusut rar}
{fr: (vêtement) faufilé}
{en: stitched}

§ nshulãriri/nshulãrire (nshĭu-lã-rí-ri) sf nshulãriri (nshĭu-lã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti nshulãrit; cãtsiri, shulari
{ro: acţiunea de a însăila, de a coase rar}
{fr: action de faufiler un vêtement}
{en: action of stitching}

§ dishulãrescu (di-shĭu-lã-rés-cu) vb IV dishulãrii (di-shĭu-lã-ríĭ), dishulãream (di-shĭu-lã-reámŭ), dishulãritã (di-shĭu-lã-rí-tã), dishulãriri/dishulãrire (di-shĭu-lã-rí-ri) – discos unã shulari (cusãtura lishoarã sh-cu hirlu tricut arar, faptã trã putsãn chiro)
{ro: descoase o însăilătură}
{fr: découdre une couture faufilée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

abushala

abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã

§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)

§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh

§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã

§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}

§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}

§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)

§ ambushulat (am-bu-shĭu-látŭ) adg ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulats (am-bu-shĭu-látsĭ), ambushulati/ambushulate (am-bu-shĭu-lá-ti) – (unã cu abushilat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãchiushur1

arãchiushur1 (a-rã-chĭú-shĭurŭ) vb I arãchiushurai (a-rã-chĭu-shĭu-ráĭ), arãchiushuram (a-rã-chĭu-shĭu-rámŭ), arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) – mi min lishor (arunic) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchi-shur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, alunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci;
(expr: u-arãchiushur tu gurã (tu gãrgãlan) = u trec mãcarea (apa, yinlu, etc.) prit gurã, multi ori fãrã s-u-ameastic ghini, shi u ngljit)
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: bãgã carnea n gurã shi u-arãchiushurã (u-alunicã) dinãoarã

§ arãchiushurat (a-rã-chĭu-shĭu-rátŭ) adg arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurats (a-rã-chĭu-shĭu-rátsĭ), arãchiushurati/arãchiushurate (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ti) – tsi s-ari minatã lishor (ari arudicatã) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchishat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, aglisturat, alunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ arãchiu-shurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) sf arãchiu-shurãri (a-rã-chĭu-shĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãchiushurã cariva; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, aglisturari, alunicari, arunicari, arudi-cari, arãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

§ aruchiushur1 (a-ru-chĭú-shĭurŭ) vb I aruchiushurai (a-ru-chĭu-shĭu-ráĭ), aruchiushuram (a-ru-chĭu-shĭu-rámŭ), aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu arãchiushur1)
ex: lj-aruchiushura din gurã ca mãrgãritãri; s-afla cu dauã cicioari nãpoi, ahãntu multu aruchiu-shura

§ aruchiushurat (a-ru-chĭu-shĭu-rátŭ) adg aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurats (a-ru-chĭu-shĭu-rátsĭ), aru-chiushurati/aruchiushurate (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu arãchiushurat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsescu

cãtsescu (cã-tsés-cu) vb IV cãtsii (cã-tsíĭ), cãtseam (cã-tseámŭ), cãtsitã (cã-tsí-tã), cãtsiri/cãtsire (cã-tsí-ri) – trag (cos) un hir (di-aradã albu), cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsãnã putsãn chiro), tu locurli iu pistipsescu cã va-l cos ma nãpoi stranjlu cum lipseashti, trã totna; nshulãrescu
{ro: însăila, coase rar}
{fr: faufiler une étoffe}
{en: stitch}

§ cãtsit2 (cã-tsítŭ) adg cãtsitã (cã-tsí-tã), cãtsits (cã-tsítsĭ), cãtsiti/cãtsite (cã-tsí-ti) – (stranj) tsi easti cusut cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac, ninti ca stranjlu s-hibã cusut cum lipseashti, trã totna; nshulãrit
{ro: însăilat, cusut rar}
{fr: (étoffe) qu’on a faufilé}
{en: stitched}

§ cãtsiri/cãtsire (cã-tsí-ri) sf cãtsiri (cã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti cãtsit; nshulãriri, shulari
{ro: acţiunea de a însăila, de a coase rar}
{fr: action de faufiler une étoffe}
{en: action of stitching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã