DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

croc2

croc2 (crócŭ) sm pl(?) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzitoari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; safran, shafran, shufran, shãfrani
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligãreauã

ligãreauã (li-gã-reá-ŭã) sf ligãrei (li-gã-réĭ) – veargã lungã sh-suptsãri, tsi si nduplicã lishor, (di-aradã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi); veargã, purteacã, shupãrteacã, dãrmã, shufrã, vitsã, lurã, etc.; (fig:
1: ligãreauã = lugurii cu cari s-astupã gura-a omlui tra s-nu poatã si zburascã; cãlush; expr:
2: lj-bag ligãreaua = lj-bag tsiva (cãlushlu) n gurã tra s-nu poatã sã scoatã un zbor i s-mãcã; lji ncljid gura; [zborlu yini di-aclo cã atselj tsi-acatsã un cal, gumar i mulã xeanã tu livadea-a lor, ãlj leagã limba cu falca di nghios cu unã rãchitã “ligãreauã”, ashi cã mãrata pravdã nu poati dip s-mãcã; ma s-nu s-aflã cariva s-lj-u scoatã ligãreaua, pravda va moarã di nimãcari])
{ro: nuia; căluş}
{fr: osier; bâillon}
{en: willow twig, switch; gag}
ex: cutar di ligãrei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lurã

lurã (lú-rã) luri/lure (lú-ri) – veargã lungã sh-suptsãri, tsi si nduplicã lishor, (di-aradã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi); veargã, purteacã, shupãrteacã, dãrmã, shufrã, vitsã, ligãreauã, etc.
{ro: nuia}
{fr: gaule (qui peut servir de fouet)}
{en: twig, switch}
ex: adush ndauã luri dit pãduri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

purtecã

purtecã (pur-té-cã) sf purtets (pur-tétsĭ) – cumatã suptsãri shi lun-gã dit unã-alumachi di pom; purteacã, pãrteacã, shupãrteacã, vitsã, shufrã, veargã, etc.
{ro: vargă, nuia}
{fr: verge, gaule, houssine}
{en: rod}
ex: talji nã purtecã (veargã) di ljanurã; purteca (lemnul, shcoplu) a flamburãljei; njitslji cu purtetsli, alagã surva

§ purteacã (pur-teá-cã) sf purtets (pur-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ pãrteacã (pãr-teá-cã) sf pãrtets (pãr-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ shupãrteacã (shĭu-pãr-teá-cã) sf shupãrtets (shĭu-pãr-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ shupurteacã (shĭu-pur-teá-cã) sf shupurtets (shĭu-pur-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

safran

safran (sa-fránŭ) sm safranj (sa-fránjĭ) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzi-toari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor, a bueilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; shafran, shufran, shãfrani, croc
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

§ shafran (shĭa-fránŭ) sm shafranj (shĭa-fránjĭ) – (unã cu safran)
ex: galbin s-featsi ca shafranlu

§ shufran (shĭu-fránŭ) sm shufranj (shĭu-fránjĭ) – (unã cu safran)

§ shãfrani/shãfrane (shã-frá-ni) sf shãfrãnj (shã-frắnjĭ) – (unã cu safran)
ex: li buisi cu sãfrani (lã deadi nã boi galbinã)

§ nshãfrãnedz (nshã-frã-nédzŭ) (mi) vb I nshãfrãnai (nshã-frã-náĭ), nshãfrãnam (nshã-frã-námŭ), nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) – bag shafrani tu mãcari; lj-dau nã bueauã galbinã cu shãfranea; ngãlbinescu;
(expr: mi nshãfrãnedz = mi fac galbin la fatsã)
{ro: îngălbeni (cu şofranul)}
{fr: jaunir (avec le safran)}
{en: make something yellow (with the saffron)}
ex: lji si nshãfrãnã prosupa
(expr: s-featsi galbin la fatsã); shi nshãfrãnirã (ngãlbinirã) cãmeshli

§ nshãfrãnat (nshã-frã-nátŭ) adg nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnats (nshã-frã-nátsĭ), nshãfrãnati/nshãfrãnate (nshã-frã-ná-ti) – (mãcari) tsi-lj s-ari bãgatã shãfrani; tsi s-featsi galbin cu shãfranea; ngãlbinit
{ro: îngălbenit (cu şofranul)}
{fr: jauni (avec le safran)}
{en: made yellow (with the saffron)}

§ nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) sf nshãfrãnãri (nshã-frã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ngãlbineashti cu shãfranea; ngãlbiniri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrmets

sãrmets (sãr-métsŭ) sm sãrmets (sãr-méts) – purtecã (shupãrteacã, shufrã, vitsã, veargã) di-ayitã
{ro: nuia de viţă de vie}
{fr: houssine de vigne}
{en: switch of vine}
ex: sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shufrã

shufrã (shĭú-frã) sf shufri (shĭú-fri) – cumatã suptsãri shi lungã dit unã-alumachi di pom; purteacã, pãrteacã, shupãrteacã, vitsã, veargã
{ro: vargă, nuia}
{fr: verge}
{en: rod}

§ shulevcã (shĭu-lév-cã) sf shulevtsi/shulevtse (shĭu-lév-tsi) – dãrmã suptsãri (shufrã, vitsã, purteacã, etc.) shi nduplicatã ca un arcu
{ro: nuia arcuită}
{fr: houssine, branche mince et arquée}
{en: bent and thin branch, switch}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

veargã

veargã (veár-gã) sf verdzi (vér-dzi) – cumatã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi, tsi si nduplicã lishor, cu cari omlu poati s-agudeascã lucri, ca cu un zvici; soi di shcop multu lungu shi suptsãri di lemnu i metal; ligãreauã, purteacã, shupãr-teacã, dãrmã, shufrã, vitsã, etc.
{ro: vargă, nuia}
{fr: verge}
{en: rod}
ex: na iu da di un om tsi tsãnea nã veargã tu mãnã; avinãtorlu talji nã veargã lungã shi u tindi prisupra-arãului; nj-agudi palma cu-unã veargã di her; lj-ari unã cu vearga di cornu; bati-l cu vearga di lemnu; treamburã ca vearga di-arcoari; acãtsã s-adarã guvojdi di fricã shi trimbura ca vearga; lja nã veargã di-amalamã shi dã-nj, dã-nj, pãnã s-dzãc agiundzi!

§ virgushcã (vir-gúsh-cã) sf virgushchi/virgushche (vir-gush-chi) – veargã njicã, lumãchitsã subtsãri
{ro: vargă micã, nuia micã}
{fr: petite verge}
{en: little rod}

§ vitsã1 (ví-tsã) sf vitsã (ví-tsã) – (unã cu veargã)
ex: zãpãlea-l cu vitsa (purteaca)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã