DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ergu

ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari

§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ipupsii/ipupsie

ipupsii/ipupsie (i-pup-sí-i) sf ipupsii (i-pup-síĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, pripus
{ro: bănuială}
{fr: soupçon, suspicion}
{en: suspicion}

§ ipaptu (í-pap-tu) sm, sf, adg ipaptã (í-pap-tã), ipaptsã (í-pap-tsã), ipapti/ipapte (í-pap-ti) – atsel trã cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura shtiut) cã ari faptã un lucru; atsel trã cari lumea ari intratã tu shubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti cã nu ts-aspuni ncreadiri; ipuptu, shubeilãtic, shubeilã
{ro: suspect}
{fr: suspect}
{en: suspect}

§ ipuptu (í-pup-tu) sm, sf, adg ipuptã (í-pup-tã), ipuptsã (í-pup-tsã), ipupti/ipupte (í-pup-ti) – (unã cu ipaptu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pripun

pripun (pri-púnŭ) (mi) vb III shi II pripush (pri-púshĭŭ), pripuneam (pri-pu-neámŭ), pripusã (pri-pú-sã), pripuniri/pri-punire (pri-pú-ni-ri) shi pripuneari/pripuneare (pri-pu-neá-ri) – nj-spun pãrearea tsi u am (nj-dau cu mintea, urnipsescu lumea, etc.) trã cum si s-facã un lucru tra s-hibã ghini; nj-bag tu minti (apufãsescu) s-fac un lucru; hiu di pãreari (lugursescu, mindu-escu, pistipsescu, nj-u am, fãndãxescu, nj-da mintea, nj-cad pri shubei, am unã noimã, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propune; închipui, presupune, bănui}
{fr: proposer; supposer, soupçonner}
{en: propose; suppose, suspect}
ex: nã pripusim (minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-acãtsãm sclav un conjar; nã pripusim (lom apofasea, minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-intrãm njadzã-dzuã n hoarã; fãrã s-pripunã (s-mindueascã, s-cadã pi shubei cã easti) vãr piricul; multi-nj pripush (multi-nj bãgai tu minti) s-adar ma nu li-adrai

§ pripus1 (pri-púsŭ) adg pripusã (pri-pú-sã), pripush (pri-púshĭ), pripusi/pripuse (pri-pú-si) – (pãrearea, ideea) tsi u-ari shi sh-u da cariva, trã cum si s-facã un lucru tra s-easã ghini; (pãrearea, ideea) tsi u mindueashti cariva (tsi lugurseashti, pistipseashti, fãndãxeashti, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propus; închipuit, presupus, bănuit}
{fr: proposé; supposé, soupçonné}
{en: proposed; supposed, suspected}

§ pripuniri/pripunire (pri-pú-ni-ri) sf pripuniri (pri-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pripuni tsiva
{ro: acţiunea de a propune; de a(-şi) închipui, de a presupune, de a bănui; propunere; închipuire, presupunere, bănuire}
{fr: action de proposer; de supposer, de soupçonner}
{en: action of proposing; of supposing, of suspecting}

§ pripunea-ri/pripuneare (pri-pu-neá-ri) sf pripuneri (pri-pu-nérĭ) – (unã cu pripuniri)

§ pripus2 (pri-púsŭ) sn pripusuri (pri-pú-surĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, ipupsii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shubei/shubee

shubei/shubee (shĭu-bé-i) sf shubei (shĭu-béĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shubei, shube, ergu, ipupsii, pripus
{ro: bănuială}
{fr: soupçon}
{en: suspicion}
ex: nj-easti shubei cã va s-mi-arãdã; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa; nu dipusi mpadi s-li veadã, cã nu-lj tricu shubei, cã lipseashti vãrã; s-apruche di atselj cama vitseartsilj, s-nu da shubei dip!; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti; intrai tu shubei

§ shube (shĭu-bé) sm shubedz (shĭu-bédzĭ) – (unã cu shubei)

§ shubie (shĭu-bi-ĭé) sm shubiedz (shĭu-bi-ĭédzĭ) – (unã cu shubei)
ex: vulturlu, fãrã shubie (fãrã ipupsii, fãrã s-mindueascã la vãrã-arãu) dipusi

§ shubiilãtic (shĭu-biĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg shubiilãticã (shĭu-biĭ-lắ-ti-cã), shubiilãtits (shĭu-biĭ-lắ-titsĭ), shubiilãtitsi/shubiilãtitse (shĭu-biĭ-lắ-ti-tsi) – atsel trã cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura shtiut) cã ari faptã un lucru; atsel trã cari lumea ari intratã tu shubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti cã nu ts-aspuni ncreadiri; shubiilã, shubiili, shubiliu, ipaptu, ipuptu
{ro: suspect}
{fr: suspect}
{en: suspect}

§ shubeilãtic (shĭu-beĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg shubeilãticã (shĭu-beĭ-lắ-ti-cã), shubeilãtits (shĭu-beĭ-lắ-titsĭ), shubeilãtitsi/shubeilãtitse (shĭu-beĭ-lắ-ti-tsi) – (unã cu shubiilãtic)
ex: mutri shubeilãtitsi (ipapti, di cari easti ghini s-ti-afireshti)

§ shubiilã (shĭu-biĭ-lắ) sm, sf, adg shubiiloanji/shubiiloanje (shĭu-biĭ-lŭá-nji), shubiiladz (shĭu-biĭ-ládzĭ), shubiiloanji/shubiiloanje (shĭu-biĭ-lŭá-nji) – (unã cu shubiilãtic)

§ shubiili (shĭu-biĭ-lí) sm, sf, adg shubiiloa-nji/shubiiloanje (shĭu-biĭ-lŭá-nji), shubiileadz (shĭu-biĭ-lĭádzĭ), shubiiloanji/shubiiloanje (shĭu-biĭ-lŭá-nji) – (unã cu shubiilãtic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn