|
|
shubeilãtic
shubeilãtic (shĭu-beĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg – vedz tu shubei
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shubeishubei/shubee
shubei/shubee (shĭu-bé-i) sf shubei (shĭu-béĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shubei, shube, ergu, ipupsii, pripus
{ro: bănuială}
{fr: soupçon}
{en: suspicion}
ex: nj-easti shubei cã va s-mi-arãdã; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa; nu dipusi mpadi s-li veadã, cã nu-lj tricu shubei, cã lipseashti vãrã; s-apruche di atselj cama vitseartsilj, s-nu da shubei dip!; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti; intrai tu shubei
§ shube (shĭu-bé) sm shubedz (shĭu-bédzĭ) – (unã cu shubei)
§ shubie (shĭu-bi-ĭé) sm shubiedz (shĭu-bi-ĭédzĭ) – (unã cu shubei)
ex: vulturlu, fãrã shubie (fãrã ipupsii, fãrã s-mindueascã la vãrã-arãu) dipusi
§ shubiilãtic (shĭu-biĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg shubiilãticã (shĭu-biĭ-lắ-ti-cã), shubiilãtits (shĭu-biĭ-lắ-titsĭ), shubiilãtitsi/shubiilãtitse (shĭu-biĭ-lắ-ti-tsi) – atsel trã cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura shtiut) cã ari faptã un lucru; atsel trã cari lumea ari intratã tu shubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti cã nu ts-aspuni ncreadiri; shubiilã, shubiili, shubiliu, ipaptu, ipuptu
{ro: suspect}
{fr: suspect}
{en: suspect}
§ shubeilãtic (shĭu-beĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg shubeilãticã (shĭu-beĭ-lắ-ti-cã), shubeilãtits (shĭu-beĭ-lắ-titsĭ), shubeilãtitsi/shubeilãtitse (shĭu-beĭ-lắ-ti-tsi) – (unã cu shubiilãtic)
ciulescu1
ciulescu1 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – nji mprustedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag ureaclja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi sã zburashti; aduchescu, bag oarã tsi s-fatsi deavãrliga; nciulescu;
(expr: ciulescu di diparti = avdu, aduchescu, ascultu cu cãshtigã; intru tu shubei)
{ro: ciuli (urechile), asculta, simţi}
{fr: chauvir (des oreilles), écouter, sentir}
{en: prick up (one’s ear); listen, feel}
ex: ciulii unãoarã urecljili, ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdã; sh-bãgã ureaclja, ciuleashti (ascultã); calu ciuli (anãltsã, teasi) urecljili; sta isih sh-ciuleashti di diparti
(expr: ascultã cu cãshtigã, avdi, aducheashti); sh-bãgã ureaclja tu loc sh-ciuleashti; cãndu ciuli (aduchi) cã s-aproachi oara s-creapã tufechea; s-ciulim (s-bãgãm oarã, s-aduchim) cum s-ascãlnã inima tu plãtari; ciulea (ascultã) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascultã)
§ ciulit1 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuliti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (om, pravdã) tsi easti cu ureaclja anãltsatã, teasã; (zborlu) tsi lu-ari avdzãtã (ascultatã) cariva; tsi ari aduchitã, bãgatã oarã un lucru; nciulit
{ro: ciulit (urechile), ascultat, simţit}
{fr: chauvi (des oreilles), écouté, senti}
{en: who has pricked up (his ear); listened, felt}
ex: asculta cu urecljili ciuliti
§ ciuliri1/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciuleashti ureaclja (s-ciuleashti tsiva); nciuliri
{ro: acţiunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a simţi}
{fr: action de chauvir (des oreilles), d’écouter, de sentir}
{en: action of pricking up (one’s ear); of listening, of feeling}
§ ciul1 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits, cip
{ro: (cal, oaie) cu urechi mici}
{fr: (cheval, mouton) qui a des petites oreilles}
{en: (horse, sheep) with small ears}
ergu
ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari
§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}
greu1
greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)
§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)
§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi
ipupsii/ipupsie
ipupsii/ipupsie (i-pup-sí-i) sf ipupsii (i-pup-síĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, pripus
{ro: bănuială}
{fr: soupçon, suspicion}
{en: suspicion}
§ ipaptu (í-pap-tu) sm, sf, adg ipaptã (í-pap-tã), ipaptsã (í-pap-tsã), ipapti/ipapte (í-pap-ti) – atsel trã cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura shtiut) cã ari faptã un lucru; atsel trã cari lumea ari intratã tu shubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti cã nu ts-aspuni ncreadiri; ipuptu, shubeilãtic, shubeilã
{ro: suspect}
{fr: suspect}
{en: suspect}
§ ipuptu (í-pup-tu) sm, sf, adg ipuptã (í-pup-tã), ipuptsã (í-pup-tsã), ipupti/ipupte (í-pup-ti) – (unã cu ipaptu)
mutrã
mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã
§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da
§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}
§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}
§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}
namisa
namisa (ná-mi-sa) adv – (multi ori cu pripuzitsia “di” dupã nami-sa); tsi s-aflã ntrã dauã i ma multi lucri; tsi s-aflã tu mesea-a unui lucru; tu mesea, anamisa, nolgica, njizã, njidzã, pintru, ntrã;
(expr: tsi curã anamisa? = tsi s-fatsi? cum suntu lucrili?)
{ro: la mijloc, între}
{fr: au milieu, parmi, entre}
{en: in the middle of, between}
ex: namisa (ntrã, nolgica) di doi lai muntsã; namisa (ntrã) dishlji; namisa (tu mesea) di Marea Lai s-nicã catriclu
§ anamisa (a-ná-mi-sa) adv – (unã cu namisa)
ex: anamisa (tu mesea) di pãduri s-aflã un cupaci mari; ashtirnui measa anamisa (tu mesea) di ubor; shadi-anamisa di doi; arucat anamisa di (tu mesea di) urfanja-a casãljei; anamisa di (nolgica di, ntrã) noi easti cãvgã; iu sã ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; preftul sh-u-avea, cã tut urbari-i anamisa; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa
(expr: cã caishti tsi s-fãtsea aclo)
nchizmã
nchizmã (nchíz-mã) sf nchizmã/nchizme (nchíz-mi) –
1: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mira-chea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.);
2: inatea (du-rearea, shubeea, etc.) tsi u-aducheashti omlu tu suflit cãndu mindueashti (shtii, lj-intrã shubei, etc.) cã vruta nu-l mata va (shi va pri un altu); ãnchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envie, jalousie, dépit}
{en: envy, jealousy}
ex: di trã nchizma (zilia) di dushmanj
§ chizmã (chíz-mã) sf chizmã/chizme (chíz-mi) – (unã cu nchizmã)
§ pizmã1 (píz-mã) sf pizmi/pizme (píz-mi) – (unã cu nchizmã)
ex: li mãncã di pizmã (zilii)
§ nchizmãsescu (nchiz-mã-sés-cu) vb IV nchizmãsii (nchiz-mã-síĭ), nchizmãseam (nchiz-mã-seámŭ), nchizmãsitã (nchiz-mã-sí-tã), nchizmãsiri/nchizmãsire (nchiz-mã-sí-ri) – aduchescu mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva shi voi multu tra s-lu am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ãnchiz-mãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, pizmu-sescu, zilipsescu, zulipsescu, ftunisescu, ftunsescu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, porter envie, jalouser}
{en: desire, envy, be jealous}
ex: tsi lji nchizmãsish (zi-lipsish) giuneatsa
§ nchizmãsit (nchiz-mã-sítŭ) adg nchizmãsitã (nchiz-mã-sí-tã), nchizmãsits (nchiz-mã-sítsĭ), nchizmãsiti/nchiz-mãsite (nchiz-mã-sí-ti) – (atsel, atsea, lucrul) trã cari cariva adu-cheashti zilj; ãnchizmãsit, ãnchizmusit, nchizmusit, nchizmuit, pizmusit, zilipsit, zulipsit, ftunisit, ftunsit
{ro: invidiat, râvnit, piz-muit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}
§ nchizmãsiri/nchiz-mãsire (nchiz-mã-sí-ri) sf nchizmãsiri (nchiz-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zilipseashti tsiva; ãnchizmãsiri, ãnchizmusiri, nchizmusiri, nchizmuiri, pizmusiri, zilipsiri, zulipsiri, ftunisiri, ftunsiri
niscãntu
niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã
§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj
§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)
§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)
§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir
numtã
numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari
§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)
§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti
§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex: cã numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã
§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)
ex: suntu cuscri, suntu nuntari; bunã seara, voi nuntari; cu pupul di nuntari deadun; cãnticlu nuntar (ti nuntã, di la nuntã)
penurã
penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui
§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu
§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)
§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)
§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}
§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)
§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)
ex: proaca easti unã soi di pinurici cu cari s-acatsã mingiusholili di la curdelji