DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

shubac

shubac (shĭu-bácŭ) sn shubatsi/shubatse (shĭu-bá-tsi) – cusãturã (chindisiturã) tsi-aspuni lucri trã mushuteatsã (ca lilici, bunãoarã) tsi ansar niheamã cãtã nafoarã pi pãndza (gulirlu, pãrpodzli, etc.) pri cari easti faptã; chindisãturã, chendimã, chindimã, chindinã, vãchii
{ro: broderie, şabac}
{fr: broderie}
{en: embroidery work}
ex: pãrpodz, gione, cu shubatsi

§ shabac (shĭa-bácŭ) sn shabatsi/shabatse (shĭa-bá-tsi) – (unã cu shubac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shubec

shubec (shĭu-bécŭ) sm shubets (shĭu-bétsĭ) – pravdã dit locurli caldi cari sh-u-adutsi nai ma multu cu omlu (pravdã dishteaptã, cari nveatsã lishor s-facã multi di tsi fatsi omlu, cari poati s-imnã pri dauã cicioari, cu tuti cã imnã ma multili ori pi patruli sh-cari poati si s-alinã sh-pri ponj); maimun, mãimun, maimuã, muã, maimutsã, jabec
{ro: maimuţă}
{fr: singe}
{en: monkey}
ex: gioacã shubetslji (maimunjlji)

§ jabec2 (jĭa-bécŭ) sm jabets (jĭa-bétsĭ) – (unã cu shubec)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shubei/shubee

shubei/shubee (shĭu-bé-i) sf shubei (shĭu-béĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shubei, shube, ergu, ipupsii, pripus
{ro: bănuială}
{fr: soupçon}
{en: suspicion}
ex: nj-easti shubei cã va s-mi-arãdã; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa; nu dipusi mpadi s-li veadã, cã nu-lj tricu shubei, cã lipseashti vãrã; s-apruche di atselj cama vitseartsilj, s-nu da shubei dip!; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti; intrai tu shubei

§ shube (shĭu-bé) sm shubedz (shĭu-bédzĭ) – (unã cu shubei)

§ shubie (shĭu-bi-ĭé) sm shubiedz (shĭu-bi-ĭédzĭ) – (unã cu shubei)
ex: vulturlu, fãrã shubie (fãrã ipupsii, fãrã s-mindueascã la vãrã-arãu) dipusi

§ shubiilãtic (shĭu-biĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg shubiilãticã (shĭu-biĭ-lắ-ti-cã), shubiilãtits (shĭu-biĭ-lắ-titsĭ), shubiilãtitsi/shubiilãtitse (shĭu-biĭ-lắ-ti-tsi) – atsel trã cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura shtiut) cã ari faptã un lucru; atsel trã cari lumea ari intratã tu shubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti cã nu ts-aspuni ncreadiri; shubiilã, shubiili, shubiliu, ipaptu, ipuptu
{ro: suspect}
{fr: suspect}
{en: suspect}

§ shubeilãtic (shĭu-beĭ-lắ-ticŭ) sm, sf, adg shubeilãticã (shĭu-beĭ-lắ-ti-cã), shubeilãtits (shĭu-beĭ-lắ-titsĭ), shubeilãtitsi/shubeilãtitse (shĭu-beĭ-lắ-ti-tsi) – (unã cu shubiilãtic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bush

bush (búshĭŭ) sm bush (búshĭ) shi sn bushi/bushe (bú-shi) – palma ncljisã stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; bushtu, bushur, shub, suplu, shuplu;
(expr:
1: adunat bush = adunat stog (gljem) ca un bush;
2: bushi pri trup xen nu ti dor = nu ti mealã atseali tsi pati un xen; atseali tsi pati un altu nu ti dor ahãt cãt va ti durea ma s-li pãtsai tini insuts)
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing}
{en: fist; punch with the fist}
ex: tsi easti: un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul); sta adunatã bush
(expr: stog); lu-agudii cu bushlu; bati cu bushlu; ari bushlu njic; sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; unã cãstãnji cãt un bush; u featsi mãna bush; ca s-nu lu-apcam cu-un bush tu chept; bushlu di la injoarã nu ti lipseashti

§ bushtu (búsh-tu) sn bushti/bushte (búsh-ti) – (unã cu bush)
ex: ãnj deadirã cu bushtili (bushlji) tru pãltãri

§ bushur (bú-shĭurŭ) sm bushuri (bú-shĭurĭ) – (unã cu bush)
ex: u featsi mãna bushur (bush); lj-ded doi bushuri

§ bushat (bu-shĭátŭ) sn bushati/bushate (bu-shĭá-ti) – (unã cu bush)
ex: nj-deadi dauã bushati; ari bushatlu greu, cãndu da, ti seacã

§ bushescu (bu-shĭés-cu) vb IV bushii (bu-shíĭ), busham (bu-shĭámŭ), bushitã (bu-shí-tã), bushiri/bushire (bu-shí-ri) – agudescu cu bushlu; lj-dau un bush
{ro: lovi cu pumnul}
{fr: donner un coup de poing}
{en: punch with the fist}
ex: l-bushii ghini, mushat

§ bushit (bu-shítŭ) adg bushitã (bu-shí-tã), bushits (bu-shítsĭ), bushiti/bushite (bu-shí-ti) – tsi easti agudit cu bushlu
{ro: lovit cu pumnul}
{fr: frappé d’un coup de poing}
{en: punched with the fist}

§ bushi-ri/bushire (bu-shí-ri) sf bushiri (bu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit cu bushlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciulescu1

ciulescu1 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – nji mprustedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag ureaclja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi sã zburashti; aduchescu, bag oarã tsi s-fatsi deavãrliga; nciulescu;
(expr: ciulescu di diparti = avdu, aduchescu, ascultu cu cãshtigã; intru tu shubei)
{ro: ciuli (urechile), asculta, simţi}
{fr: chauvir (des oreilles), écouter, sentir}
{en: prick up (one’s ear); listen, feel}
ex: ciulii unãoarã urecljili, ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdã; sh-bãgã ureaclja, ciuleashti (ascultã); calu ciuli (anãltsã, teasi) urecljili; sta isih sh-ciuleashti di diparti
(expr: ascultã cu cãshtigã, avdi, aducheashti); sh-bãgã ureaclja tu loc sh-ciuleashti; cãndu ciuli (aduchi) cã s-aproachi oara s-creapã tufechea; s-ciulim (s-bãgãm oarã, s-aduchim) cum s-ascãlnã inima tu plãtari; ciulea (ascultã) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascultã)

§ ciulit1 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuliti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (om, pravdã) tsi easti cu ureaclja anãltsatã, teasã; (zborlu) tsi lu-ari avdzãtã (ascultatã) cariva; tsi ari aduchitã, bãgatã oarã un lucru; nciulit
{ro: ciulit (urechile), ascultat, simţit}
{fr: chauvi (des oreilles), écouté, senti}
{en: who has pricked up (his ear); listened, felt}
ex: asculta cu urecljili ciuliti

§ ciuliri1/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciuleashti ureaclja (s-ciuleashti tsiva); nciuliri
{ro: acţiunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a simţi}
{fr: action de chauvir (des oreilles), d’écouter, de sentir}
{en: action of pricking up (one’s ear); of listening, of feeling}

§ ciul1 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits, cip
{ro: (cal, oaie) cu urechi mici}
{fr: (cheval, mouton) qui a des petites oreilles}
{en: (horse, sheep) with small ears}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ergu

ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari

§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghiushtã

ghiushtã (ghĭúsh-tã) sf ghiushti/ghiushte (ghĭúsh-ti) – aguditurã faptã cu palma pi zverca-a omlui; zvircãreauã, pliscutã, flãscutã, fluscutã, fliscutã, batsã, shupleacã, shubã
{ro: palmă la ceafă}
{fr: gifle sur la nuque}
{en: slap on the nape}
ex: nj-da unã ghiushtã (pliscutã la zvercã)

§ ghiushtãreauã (ghĭush-tã-reá-ŭã) sf ghiushtãrei (gĭush-tã-réĭ) – (unã cu ghiushtã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ipupsii/ipupsie

ipupsii/ipupsie (i-pup-sí-i) sf ipupsii (i-pup-síĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, pripus
{ro: bănuială}
{fr: soupçon, suspicion}
{en: suspicion}

§ ipaptu (í-pap-tu) sm, sf, adg ipaptã (í-pap-tã), ipaptsã (í-pap-tsã), ipapti/ipapte (í-pap-ti) – atsel trã cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura shtiut) cã ari faptã un lucru; atsel trã cari lumea ari intratã tu shubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti cã nu ts-aspuni ncreadiri; ipuptu, shubeilãtic, shubeilã
{ro: suspect}
{fr: suspect}
{en: suspect}

§ ipuptu (í-pup-tu) sm, sf, adg ipuptã (í-pup-tã), ipuptsã (í-pup-tsã), ipupti/ipupte (í-pup-ti) – (unã cu ipaptu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

maimun

maimun (maĭ-múnŭ) sm maimunj (maĭ-múnjĭ) – pravdã dit locurli caldi cari sh-u-adutsi nai ma multu cu omlu (pravdã dishteaptã, cari nveatsã lishor s-facã multi di tsi fatsi omlu, cari poati s-imnã pri dauã cicioari, cu tuti cã imnã ma multili ori pi patruli sh-cari poati si s-alinã sh-pri ponj); mãimun, maimuã, muã, maimutsã, shubec; (fig: maimun = om shcurtu di boi, slab shi jibãcos; jabec)
{ro: maimuţă}
{fr: singe}
{en: monkey}
ex: un maimun avea ascãpatã; ari un ficior ca maimun; s-avea adunatã ficiori cã giuca maimunjlji; vinji sh-nãsã, maimuna

§ maimunlichi (maĭ-mun-lí-chi) sf maimunlichi (maĭ-mun-líchĭ) – purtari tsi sh-u-adutsi cu purtarea di maimun; purtarea-a unui tsi si strãmbã i fatsi ca un maimun (fig: maimunlichi = purtarea-a atsilui tsi caftã s-facã cum fatsi un altu, cum s-poartã, cum mindueashti, etc., multi ori tra si sh-arãdã di el)
{ro: maimuţărie}
{fr: singerie, momerie}
{en: monkey-like imitation or behavior}

§ mãimun (mãĭ-múnŭ) sm mãimunj (mãĭ-múnjĭ) – (unã cu maimun)

§ maimuã (maĭ-mú-ŭã) sf maimuã (maĭ-mú-ŭã) shi maimui (maĭ-múĭ) – (unã cu maimun)
ex: dupã cãni vinji arada-ali maimuã

§ muã (mú-ŭã) sf muã (mú-ŭã) – (unã cu maimun)
ex: fatsi ca nã muã (ca un maimun)

§ maimutsã (maĭ-mú-tsã) sf maimutsã (maĭ-mú-tsã) – (unã cu maimun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mutrã

mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã

§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da

§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}

§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}

§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn