DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

durec

durec (du-récŭ) sn duretsi/duretse (du-ré-tsi) shi durecuri (du-ré-curĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoa-pirã tsiva; direc, drec, stur, ustur, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig:
1: durec sm durets (du-rétsĭ) = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi; expr:
2: cu casa pi durec = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pri ciumagã)
{ro: stâlp; reazem, ajutor}
{fr: pilier; appui, aide. soutien}
{en: pole, post, pillar; support, help}
ex: cãfasea-i spindzuratã di dureclu (sturlu) dit chioshi; cãndu bãna ljirtatlu di frati-nju, aveam sh-mini un durec (fig: aradzim) di mi ndrupam; nu va s-lj-u pots cã ari durets (fig: andoapiri); vedz dureclu (sturlu) di nandreapta; pi shasi duretsi (stururi) eara citia

§ direc (di-récŭ) sn diretsi/diretse (di-ré-tsi) shi direcuri (di-ré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: cu trei diretsi (stururi) di her; sh-freadzi caplu di tuti diretsili (stururli)

§ drec (drécŭ) sn dretsi/dretse (dré-tsi) shi drecuri (dré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: nitsi saltsea drec di casã, nits sindushlu om di measã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

numii2/numie

numii2/numie (nu-mí-i) sf numii (nu-míĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; sturlu tsi s-bagã tu loc tra s-tsãnã tsiva; aradzim, ndoapir; stur, ustur, stil, shtiulã, durec, direc, drec
{ro: stâlp, reazem}
{fr: pilier, pilastre, soutien}
{en: pillar, support}
ex: numia (aradzimlu, sturlu) a casãljei easti bãrbatlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stil

stil (stilŭ) sn stiluri (stí-lurĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti teli, etc.); shtiulã, direc, durec, drec, stur, ustur, numii, andoapir, aradzim; (fig: stil = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi) {ro stâlp, reazem}
{fr: pilier, poteau, soutien}
{en: pillar, post, pole, support}
ex: mãniclji ca stiluri (sturi) di bãserits

§ shtiulã (shti-ú-lã) sf shtiuli/shtiule (shti-ú-li) – (unã cu stil)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stur

stur (stúrŭ) sn sturi/sture (stú-ri) shi stururi (stú-rurĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ustur, direc, durec, drec, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig: stur = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi) {ro stâlp, reazem}
{fr: pilier, poteau, soutien}
{en: pillar, post, pole, support}
ex: la poarta-a pãlatiljei eara un stur di her; cãlivã pri patru sturi; tutã cu stururi sh-cu portsã di-amalamã; lu-aflai ndupurat di sturlu-a bisearicãljei; amirãrilja nu s-tsãni cu un stur; aushlu easti sturlu (fig: ca unã soi di andoapirlu) a casãljei; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; stur fu shi andoapirlu a tutulor

§ ustur3 (u-stúrŭ) sn usturi/usture (u-stú-ri) shi ustururi (u-stú-rurĭ) – (unã cu stur)
ex: unã casã pi un ustur s-tsãni (angucitoari: usturlu)

§ sturusescu (stu-ru-sés-cu) vb IV sturusii (stu-ru-síĭ), sturuseam (stu-ru-seámŭ), sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) – mi fac corcan (armãn) ca sturlu sh-nu mi min dip; limnusescu, mãrmurãsescu
{ro: înţepeni, înlemni}
{fr: (se) raidir, (s’)immobiliser}
{en: stiffen (cold, fear)}
ex: cãndu-l vidzum, sturusim (armasim ca sturlu, nu nã minãm dip); sturusim di fricã

§ sturusit (stu-ru-sítŭ) adg sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusits (stu-ru-sítsĭ), sturusiti/sturusite (stu-ru-sí-ti) – tsi-ari armasã corcan ca sturlu (fãrã si s-minã dip); limnusit, mãrmurãsit
{ro: înţepenit, înlemnit}
{fr: raidi, immobilisé}
{en: stiffened}
ex: armasi ca sturusit (ca lemnul, fãrã si s-minã dip); armasi sturusit mprostu

§ sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) sf sturusiri (stu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva armãni ca sturlu; limnusiri, mãrmurãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a înlemni; înţepenire, înlemnire}
{fr: action de raidir, de (s’)immobiliser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn