DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alughescu

alughescu (a-lu-ghĭés-cu) vb IV alughii (a-lu-ghíĭ), alugheam (a-lu-ghĭámŭ), alughitã (a-lu-ghí-tã), alughiri/alughire (a-lu-ghí-ri) – aduchescu un mari simtsãmintu di vreari trã cariva i tsiva; cad tu vreari cu cariva; nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva; alãghescu, agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, voi, vilisescu
{ro: iubi}
{fr: aimer}
{en: love}
ex: fãrã ca noi sã shtim, inimili-a noastri nã s-alughirã (cãdzurã tu vreari)

§ alughit (a-lu-ghítŭ) adg alughitã (a-lu-ghí-tã), alughits (a-lu-ghítsĭ), alughiti/alughite (a-lu-ghí-ti) – tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti vrut di cariva; alãghit, agãchipsit, agãpisit, agãpsit, vrut, vilisit
{ro: iubit}
{fr: aimé}
{en: loved}

§ alughiri/alughire (a-lu-ghí-ri) sf alughiri (a-lu-ghírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sh-ari arcatã sivdãlu pri cariva; alãghiri, agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, vreari, vilisiri
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action d’aimer}
{en: action of loving}

§ alãghescu (a-lã-ghĭés-cu) vb IV alãghii (a-lã-ghíĭ), alãgheam (a-lã-ghĭámŭ), alãghitã (a-lã-ghí-tã), alãghiri/alãghire (a-lã-ghí-ri) – (unã cu alughescu)

§ alãghit (a-lã-ghítŭ) adg alãghitã (a-lã-ghí-tã), alãghits (a-lã-ghítsĭ), alãghiti/alãghite (a-lã-ghí-ti) – (unã cu alughit)

§ alãghiri/alãghire (a-lã-ghí-ri) sf alãghiri (a-lã-ghírĭ) – (unã cu alughiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãciulã

cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)

§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)

§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canã1

canã1 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – lãnã dit cari s-ari scoasã lãna lungã shi ascurã; hir suptsãri shi shcurtu tsi easi dit unã tsãsãturã; soi di lãnã cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; scamã, shilji, frumã, drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci; (fig: canã = pãndzinã adratã di pangu)
{ro: scamă}
{fr: charpie (provenant, par example, de la laine sérancée); sorte de duvet}
{en: lint}
ex: ti umplush di cãnj (shilji); di tãvani aspindzurã unã canã (pãndzinã)

§ scamã (scá-mã) sf scami/scame (scá-mi) shi scãnj (scắnjĭ) – shilja di per tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã; hir njic shi suptsãri, tsi s-dizbairã i s-acatsã di stranji; shilji, salmã, frumã, drashtolinã, drashtomal, tãlaci, tãlmaci, canã, shtim, etc.
{ro: scamă}
{fr: charpie}
{en: lint}
ex: ti umplush di scãnj

§ salmã (sál-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – cumatã njicã di cuprii (earbã, per, palji, plevã, peanã, puh, etc.); sãlmã, shilji, shulji, shulj, scamã, cuprii, etc.
{ro: fulg, bagatelă, firicel (de păr, iarbă, paie, etc.)}
{fr: brin, vétilles; bagatelle}
{en: trifle; fragment (hair, grass, etc.)}

§ sãlmã (sắl-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – (unã cu salmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtivãrnãoarã

cãtivãrnãoarã (cã-ti-vãr-nã-ŭá-rã) adv – (tsi s-fatsi) nu tut chi-rolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, niscãntiori, nãscãntiori, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: ashi-i omlu cãtivãrnãoarã (di cându-cându); cãtivãrnãoarã (niscãntiori) nu shtim tsi s-fãtsem

§ cãtivãrnoarã (cã-ti-vãr-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtivãrãoarã (cã-ti-vã-rã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtivãroarã (cã-ti-vã-rŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtiunãoarã (cã-ti-u-nã-ŭá-rã shi cã-tĭu-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
ex: cãtiunãoarã nã lja dorlu di casã

§ cãtiunoarã (cã-ti-u-nŭá-rã shi cã-tĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtinãoarã (cã-ti-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtinoarã (cã-ti-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)
ex: mi cistisii dinintea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunoscu

cunoscu (cu-nós-cu) (mi) vb III shi II cunuscui (cu-nus-cúĭ), cunushteam (cu-nush-teámŭ), cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunoash-tiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) shi cunushteari/cunushteare (cu-nush-teá-ri) –
1: lu shtiu cari easti; hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi dzãc, tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea; pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; shtiu;
2: lj-aspun ihãristisirea tsi u am trã bunlu tsi nj-ari faptã; u spun dishcljis (cu ifhãristisiri, sh-ta s-u shtibã tuts) faptul cã cariva ari adratã un lucru tr-alãvdari; pricunoscu cã un lucru s-ari faptã dealihea; pricunoscu;
(expr: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini)
{ro: cunoaşte; recunoaşte}
{fr: connaître; reconnaître}
{en: know; be grateful}
ex: cunoscu (shtiu, zburãscu) nturtseashti; cunuscui (lji shtiui, lj-adunai) multsã di-a noshtri tu Vlãhii; lipseashti s-nã videm tra s-nã cunushtem (s-nã shtim un cu-alantu, cari him); cunoscu (li shtiu) gramatili grãtseshti; di cãndu s-cunuscurã (s-adunarã shi shtiurã un di-alantu), albã dzuã nu vidzurã; nu-nj cunoscu (nu-nj shtiu tsiva) di lucrul aestu; va ts-u cunoscu (va ts-u pricunoscu) buneatsa tsi nj-u featsish; adrat cu stranji mushati shi hrisusiti, di nu puteai s-lu cunoshti iuvashuva

§ cunuscut (cu-nus-cútŭ) adg cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunuscuts (cu-nus-cútsĭ), cunuscuti/cunuscute (cu-nus-cú-ti) – tsi easti shtiut cã-i dealihea; tsi easti pricunuscut; om tsi-l cunoscu ghini sh-nj-easti oaspi; shtiut, pricunuscut, cunushmai
{ro: cunoscut, ştiut; recunoscut}
{fr: connu; reconnu}
{en: known; grateful}
ex: nj-easti multu cunuscutã (u shtiu ghini) boatsea aestã

§ cunoashtiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) sf cunoashtiri (cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cunoashti; cunushteari, shtiri, shteari, pricunoashtiri, pricu-nushteari
{ro: acţiunea de a cunoaşte; de a recunoaşte}
{fr: action de connaître; de reconnaître}
{en: action of knowing; of being grateful}
ex: greauã easti cunoashtirea-a omlui

§ cunushtea-ri/cunushteare (cu-nush-teá-ri) sf cunushteri (cu-nush-térĭ) – (unã cu cunoashtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drashtolinã

drashtolinã (drash-tó-li-nã) sf drashtolinuri (drash-tó-li-nurĭ) – atsea (armãsãtura) tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã (s-curã, s-cheaptinã) lãna sh-cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; perlu tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã (ca, bunãoarã, sazma, vilendza, etc.); tsãsãtura tsi easti datã la drãshtealã; drashtomal, shilji, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã, frumã
{ro: deşeu de lână, scamă}
{fr: les poils qui se détache des différents tissus (de laine ou de poils de chèvres) et qui servent a bourrer des coussins ou des matelas; tissus qu’on plonge dans le moulins à foulon}
{en: wool waste; hair detached from wool tissues}

§ drashtomal (drash-tó-malŭ) sn drashtomali/drash-tomale (drash-tó-ma-li) – (unã cu drashtolinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frumã1

frumã1 (frú-mã) sf frumi/frume (frú-mi) – shilji (per) tsi easi dit unã vilendzã i chilimi (di-aradã di lãnã i cãprinã); shilji (per) tsi easi dit tsãsãturi di lãnã i cãprinã dupã tsi suntu tricuti prit drãshtealã; drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã
{ro: puf, scamă ce iese din pături sau covoare; scamă ce iese din ţesături de lână trecuti pri piuă}
{fr: duvet d’un tapis; duvet qui se détache des différents tissus de laine après les avoir plongés dans les moulins a foulon}
{en: hair detached from wool tissues after passing through pressing and beating; nap, fluff (of cloth)}
ex: aestã vilendzã scoati multã frumã (scamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

isea

isea (í-sea) adv
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, isha, unã, insã, fit;
3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc.
{ro: direct, egal, chit}
{fr: égal, tout droit, précisément, également, quitte à quitte}
{en: equal, quit, free}
ex: doilji him isea tu boi; isea-ts ded; tricu muntili shi isea (ndreptu, dip, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã; s-alinarã pri-iu shi shtea shi isea (tamam ndreptu) la ayisteari; isea (insã) shtim; tora him isea (unã, insã); trag isea (ndreptu) acasã; isea (tamam, analtu) pri-aesti zboarã; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea (ndreptu) tu polim; cara s-aflji un om tsi s-ducã-s-yinã isea cu nãs

§ isa (í-sa) adv – (unã cu isea)
ex: si-l vearsã isa tuts; va s-aprindã unã lumbardã isea cu (tamam cãt) boea-a mea

§ isha (í-shĭa) adv – (unã cu isea)
ex: isha suntu dauãli feati

§ insã (ín-sã) adg (mash fiminin), adv – (unã cu isea)
ex: tsitati di leamni analtã insã (isea) cu tsitatea; suflitili tuti unã insã suntu (tuti suntu isea, suntu unã)

§ is3 (ísŭ) adg isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; isea, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, unã, insã, fit
{ro: egal, asemănător}
{fr: égal, pareil}
{en: equal, similar}
ex: isi suntu aesti dauã casi; calea easti isã (ndreaptã); nu easti isã (ndreaptã) aestã canoni; scrii isa (ndreptu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã