DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

shteayi/shteaye

shteayi/shteaye (shteá-yi) sf shteyi (shtéyĭ) – unã soi di earbã tsi creashti agrã pristi tut, tu locuri virani, mardzina di cãljuri, di garduri, etc., icã easti criscutã imirã di om tu bãhceadz, cu frãndzã lundzi sh-lãrdzi tsi suntu buni cãndu s-bagã tu mãcari (ghelã) sh-tu pita di veardzã; shteai, nanã
{ro: ştevie}
{fr: radiaire, sanicle fe-melle}
{en: garden sorrel, sanicle}
ex: pãdurea eara nicãlcatã, c-avea di tuti, poami, urdzãts, shteyi

§ shteai/shteae (shteá-i) sf shtei (shtéĭ) – (unã cu shteayi)
ex: dada adrã pitã di shtei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãnjinã2

cãnjinã2 (cã-njí-nã) sf cãnjini/cãnjine (cã-njí-ni) – unã soi di shteayi agrã, amarã shi nfãrmãcoasã, cu trup vãrtos sh-analtu, frãndzã palmati (ca palma di om), njits, di hromã albã-pembe, sh-cu-unã-arãdãtsinã dit cari si scot yitrii
{ro: un fel de ştevie sălbatică}
{fr: plante vénimeuse ressemblant à la radiaire ou à la sanicle}
{en: venomous plant resembling the sanicle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nanã2

nanã2 (ná-nã) sf nani/nane (ná-ni) – unã soi di shteayi (earbã) tsi creashti agrã pristi tut, tu locuri virani, mardzina di cãljuri, di garduri, etc., icã easti criscutã di om tu grãdinã, cu frãndzãli tsi suntu buni shi s-bagã tu mãcãri (gheli) sh-tu piti; nenã, shteayi, shteai
{ro: un fel de ştevie}
{fr: sorte de radiaire, de sanicle femelle}
{en: plant related to sorrel}
ex: pitã di nanã (di-unã soi di shteyi)

§ nenã (né-nã) sf neni/nene (né-ni) – (unã cu nanã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã